Un vis al pescarilor din Gorj este pe care de a deveni realitate. Peste 10.000 de puieţi de şalău au fost eliberaţi în râul Jiu, în noaptea de miercuri spre joi. Specia a dispărut de zeci de ani din apa râului Jiu din cauza poluării. Acum trebuie doar ca peștișorii să se adapteze la noile conduiții. Popularea a fost făcută de către Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AVJPS) Gorj, care a alocat pentru această acțiune aproximativ 10.000 de lei, câte un leu pentru fiecare peștișor.
Peștișorii au fost eliberați în barajul de la Vădeni
Peştişorii au fost aduşi de la un institut din Timişoara, singurul din ţară care înmulţeşte în captivitate această specie, şi au fost transportaţi pe timpul nopţii pentru că nu rezistă la temperaturi ridicate. Transportul şi eliberarea în apele Jiului s-au făcut fără incidente. „Transportul se face noaptea pentru că este răpitor şi trebuie să aibă condiţii speciale: instalaţie de oxigen şi apă. Am avut puţin şi noroc pentru că singura unitate din România care produce puiet de şalău este un Institut de cercetare pe lângă Facultatea de Agronomie din Timişoara. Au accesat un proiect de două milioane de euro din fonduri europene. Ne-am înscris şi noi pe listă pentru a primi puiet de şalău. Am achiziţionat între 10.000 şi 12.000 bucăţi de puiet de şalău. Popularea s-a făcut în barajul de la Vădeni (n.r. – baraj de acumulare pe râul Jiu aflat în municipiul Târgu Jiu) pentru a coborî în aval“, a spus Claudiu Fiu, vicepreşedintele AVJPS Gorj.
„Specia dispare imediat cum simte poluare“
Popularea Jiului cu șalău s-a făcut pentru că apa și-a recăpătat limpezimea și specialiștii sunt de părere că sunt condiții prielnice pentru ca această specie să trăiască. Sorin Birceanu, preşedinte AJVPS Gorj, a spus că și construcția barajelor de acumulare și modul în care se gestionează apa Jiului a dus la dispariția speciei: „Specia dispare imediat cum simte poluare, indiferent că sunt poluări sau deversări naturale – şi Jiul a fost permanent poluat. Afost şi problema cu desecările, s-a dat mereu drumul la baraj, diferenţa de ape, creşte nivelul, descreşte şi el migrează automat“.
