Credeţi că inspectorii de la ITM ar trebui să aplice măsuri mai dure în privinţa angajatorilor, care utilizează munca „la negru”, pentru a combate acest fenomen?

„Pornind de la înţeleptul proverb românesc „Stăpânul învaţă sluga hoaţă” încerc să răspund pertinentei dumneavoastră provocări prin care s-ar putea reduce munca la negru daca ITM ar aplica sancţiuni mai aspre. Ca să fim obiectivi şi să nu „ţinem cu ursul” (statul), cred că problema este mult mai complicată decât se percepe la prima vedere. Munca la negru se practică peste tot în lume de persoanele fizice şi de firmele particulare cu scopul de a evita corsetul rigid al statului prin care: patronul (prin taxe, impozite şi alte facilităţi) cheltuieşte în plus pentru orice angajat peste 30% faţă de retribuţia acestuia, patronul, chiar dacă are o activitate vremelnică sau conjuncturală trebuie să aibă angajaţi pe termen stabilit prin contract, patronul, dacă nu are o afacere cu statul, ca preferat al puterii, nu poate să-şi planifice o activitate nici pe termen scurt iar angajatul trebuie plătit şi lista poate fi continuată de un patron care se confruntă cu acest refugiu. Măsurile de sancţionare a abaterilor de la orice regulă (evaziune fiscală, protecţia consumatorului, circulaţie, ordine publică ) sunt subiective, sunt aplicate oamenilor de către oameni. Aceşti oameni ai ITM, fără cagule, fără un salariu onorabil, fără o protecţie specială care trebuie să aplice o lege, ca şi judecătorii în instanţă sunt destul de vulnerabili în faţa unui patron care ştie să-şi „negocieze” sancţiunea. Cred că metoda practicată prin controale de rutină în teren ca şi pânda poliţiştilor de la circulaţie sunt practici deja anacronice, sunt de domeniul dictaturii trecute. Aş ocupa o pagină de ziar cu soluţii rezonabile şi pentru stat şi pentru patron, dar aceste soluţii trebuie bine gândite de stat în colaborare cu patronatele, care din păcate, din cauza trendului instinctului fraudulos (de ambele părţi) nu pot cultiva un instinct inventiv” Nicu Bercea.