Profesorul universitar Marin Cârciumaru, care a efectuat cercetări timp de peste două decenii în peștera Cioarei, din comuna Peștișani, a publicat o carte despre descoperirile făcute în acest loc.
Cartea a fost publicată cu sprijinul Muzeului județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”.
„După 22 de ani de cercetări în peștera Cioarei-Boroșteni, com. Peștișani, jud. Gorj, iată că a văzut lumina tiparului o monografie în limba engleză pentru cea mai veche așezare musteriană din România și, implicit, a celei mai importante și consistente prezențe a omului de Neanderthal din România: Marin Cârciumaru, Emilia-Elena Colan – THE MIDDLE AND UPPER PALAEOLITHIC FROM THE CIOAREI CAVE – BOROŞTENI (ROMANIA). Mulțumim Muzeului județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” care a finanțat apariția acestei lucrări și Editurii Cetatea de Scaun pentru calitatea publicației“, a transmis profesorul universitar Marin Cârciumaru.
S-a găsit una dintre cele mai vechi aşezări umane din Europa
În peștera Cioarei s-a găsit una dintre cele mai vechi aşezări umane din Europa.
Urmele existenţei umane descoperite în peşteră datează de aproximativ 50.000 de ani. Omul de Neanderthal şi, mai târziu, Homo Sapiens, omul de astăzi, au trăit în această peşteră, ascunsă privirii în desişul vegetaţiei unui versant al Munţilor Vâlcan.
„Geografic, este amplasată la circa 350 metri altitudine absolută şi 30 de metri altitudine relativă faţă de pârâul Bistricioara, afluent al Bistriţei. Din punct de vedere al suprafeţei are 27 de metri lungime, şapte metri lăţime, ocupând o suprafaţă de 85 metri. Prin poziţionarea sa geografică, peştera a oferit omului paleolitic un cadru natural extrem de prielnic pentru exploatarea resurselor prin vânătoare, ca urmare a pendulării animalelor între munte şi depresiunea care se deschide generos la ieşirea apelor din zona montană. Vastitatea petrografică (n.r. – ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor din punctul de vedere al compoziţiei lor mineralogice şi chimice, al formării lor, al transformărilor pe care le suferă, al răspândirii lor în scoarţa Pământului) din albia Bistricioarei a fost un alt element favorabil pentru instalarea Omului de Neanderthal în peştera Cioarei ulterior şi a lui Homo sapiens sapiens, atras în special de elementele strategice şi microclimatice ale peşterii: orientarea sud-vestica a intrării, absenţa curenţilor, lipsa umidităţii, dimensiuni reduse“, a explicat Dumitru Hortopan, director al Muzeului Judeţean Gorj.
