Sistemul Energetic Național s-ar bloca fără CEO

În contextul creșterii accentuate a temperaturilor înregistrate în ultimele zile, Sistemul Energetic Național (SEN) se confruntă cu provocări semnificative, generate atât de condițiile meteorologice extreme, cât și de limitările infrastructurii existente. Avertizările de tip cod galben de caniculă emise de autorități contribuie la intensificarea cererii de energie electrică, în special în intervalele orare cu consum maxim, determinând o presiune suplimentară asupra rețelei de distribuție și transport.
Starea tehnică a echipamentelor din cadrul SEN este, de asemenea, un factor determinant în menținerea stabilității energetice, întrucât expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate conduce la scăderea eficienței componentelor, apariția unor avarii punctuale sau chiar la disfuncționalități majore care pot afecta alimentarea cu energie electrică în anumite regiuni ale țării. În acest context, importanța energiei în bandă – adică energia produsă în mod constant, indiferent de condițiile meteorologice sau de oră – devine esențială. Aceasta rămâne, în continuare, singura categorie de energie capabilă să asigure un nivel ridicat de predictibilitate și reziliență în cadrul sistemului național.
În anumite perioade ale zilei, în special în timpul orelor de vârf, SEN înregistrează un deficit de producție, ceea ce impune măsuri rapide pentru acoperirea cererii. În acest sens, Complexul Energetic Oltenia (CEO) joacă un rol semnificativ, contribuind cu o cantitate importantă de energie electrică provenită din surse convenționale, în principal din arderea lignitului. Chiar dacă, la nivel național, capacitățile energetice pe bază de cărbune au fost reduse considerabil în ultimii ani, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul tranziției energetice, Complexul Energetic Oltenia rămâne un pilon important în asigurarea echilibrului între cerere și ofertă.
Cu toate acestea, reducerea accentuată a capacităților interne de producere a energiei electrice pe bază de cărbune determină o dependență din ce în ce mai vizibilă de importuri, mai ales în momentele în care sursele regenerabile, precum energia eoliană, nu pot funcționa la parametri optimi din cauza lipsei vântului. Această vulnerabilitate este amplificată în prezent și de oprirea uneia dintre cele două unități ale centralei nucleare de la Cernavodă, unitate aflată în proces de mentenanță planificată, ceea ce reduce suplimentar capacitatea internă de generare.
În aceste condiții, energia produsă pe bază de cărbune – estimată între 800 și 1.000 de megawați – devine un element esențial pentru funcționarea stabilă a SEN. Deși utilizarea cărbunelui este supusă unor reglementări stricte de mediu și se află într-un proces de tranziție către surse mai puțin poluante, în prezent această formă de energie continuă să joace un rol strategic, oferind sistemului național o plasă de siguranță în situații critice.
Pe termen mediu și lung, se impune necesitatea unei planificări riguroase și a unor investiții semnificative în modernizarea infrastructurii energetice, în diversificarea surselor de energie și în creșterea capacității de stocare. Totodată, integrarea eficientă a energiei regenerabile și dezvoltarea unor soluții de backup fiabile sunt esențiale pentru consolidarea securității energetice naționale, în contextul unor condiții climatice din ce în ce mai imprevizibile.