Legislația referitoare la decarbonizarea producției de energie din România urmează să fie modificată, în urma negocierilor purtate cu Comisia Europeană privind amânarea închiderii unor termocentrale pe cărbune, conform proiectului de act normativ pregătit în prezent.
Conform noilor prevederi, România va închide până la sfârșitul anului 2025 capacități de producție a energiei electrice pe bază de cărbune totalizând 1.045 MW, față de 1.755 MW, cât stabilește legislația actuală. Dintre acestea, 845 MW vor fi retrași definitiv din exploatare, iar 200 MW vor fi eliminați din sistem „prin modificarea licenței în sensul reducerii puterii electrice instalate, respectiv cu 170 MW la Societatea Electrocentrale Craiova SA și cu 30 MW la Societatea Complexul Energetic Valea Jiului SA”.
În acest sens, se introduce o nouă prevedere legislativă potrivit căreia:
„Pentru reducerea puterii electrice instalate, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) emite o decizie prin care unui titular de autorizație/licență pentru producerea energiei electrice și termice pe bază de lignit sau huilă i se reduce parțial și definitiv puterea electrică instalată autorizată.”
Reducerea va putea fi realizată la cererea titularului de licență sau din inițiativa ANRE, care va stabili limita maximă de participare la piață, accesul la rețea și obligațiile de raportare. Această limită „nu poate fi ulterior majorată printr-o altă decizie a ANRE”. Dacă titularul nu solicită modificarea licenței până la 20 decembrie 2025, ANRE va putea proceda la reducerea puterii instalate sau la retragerea licenței, din proprie inițiativă sau la solicitarea Ministerului Energiei.
Comparativ cu prevederile actuale, capacități de producție pe lignit de 710 MW, programate pentru închidere în 2025, vor continua să funcționeze până la 31 august 2026.
„În cadrul negocierilor purtate pe tema țintei T119 (din PNRR – n.r.), Comisia Europeană a solicitat elaborarea unui studiu de adecvanță și, în acest sens, OTS Transelectrica a comandat acest studiu, elaborat de un consultant de renume internațional, care folosește metodele europene de determinare a adecvanței sistemelor energetice și care are ca termen contractual de finalizare luna martie a anului viitor. La acest moment sunt disponibile rezultate intermediare, care vizează în special etapa de analiză pentru orizontul anului 2027. (…) În ceea ce privește etapele următoare, două grupuri energetice ale Complexului Energetic Oltenia, precum și un grup de la CET Govora, prevăzute inițial pentru închidere la finalul anului 2025, vor fi retrase definitiv din exploatare până în august 2026, în conformitate cu noua țintă negociată T119a. Această țintă va putea fi reevaluată în funcție de concluziile studiului de adecvanță sus-menționat, care va oferi o analiză obiectivă a necesarului real de capacități energetice, pentru ca procesul de decarbonizare să continue într-un ritm sustenabil, fără a afecta echilibrul și siguranța energetică a României”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Energiei.
De asemenea, documentul menționează că:
„Noul calendar de decarbonizare convenit de România cu Comisia Europeană, inclusiv prin introducerea unei noi ținte în cadrul Planului național de redresare și reziliență al României, Componenta 6 – Reforma 1, ținta 119a, permite prelungirea funcționării controlate a unor grupuri energetice până în august 2026, respectiv până la finalul anului 2029.”
Aceeași formulare se regăsește și în anunțul de dezbatere publică asupra proiectului:
„Soluția propusă este ajustarea etapizată a calendarului de retragere a capacităților energetice pe cărbune, lignit și huilă, permițând menținerea temporară a funcționării unor grupuri energetice până în august 2026, respectiv până la finalul anului 2029.”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat pe 28 octombrie:
„Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaționale în această iarnă! După ce am obținut, prin negociere cu Comisia Europeană, modificarea calendarului de închidere a capacităților energetice pe bază de cărbune, am avut astăzi o nouă întâlnire cu sindicatele din Complexul Energetic Oltenia și conducerea companiei. Am analizat împreună pașii următori pentru funcționarea în siguranță a sistemului energetic național și protejarea locurilor de muncă. Până în 2030, trei dintre aceste grupuri vor continua să funcționeze: Rovinari 4 – 310 MW, Rovinari 5 – 310 MW, Turceni 5 – 310 MW. Pentru celelalte două – Rovinari 6 și Turceni 4, fiecare cu o capacitate de 310 MW – analizăm scenariile tehnice de menținere după 31 august 2026: fie în rezervă strategică, fie în conservare. De asemenea, vom păstra active grupurile Craiova 1 și 2, precum și Govora 3.”
Proiectul de ordonanță include și posibilitatea amânării, prin hotărâre de guvern, a termenelor de închidere și ecologizare a carierelor de lignit și a exploatărilor de huilă. Pentru Complexul Energetic Oltenia, aceste termene sunt stabilite prin Planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană în 2022, în corelare cu necesarul de lignit pentru funcționarea sigură a sistemului energetic național și cu lucrările de punere în siguranță prevăzute în Planul de închidere a activității (PIA) pentru fiecare carieră. Tot prin hotărâre de guvern vor putea fi ajustate și termenele de punere în funcțiune a capacităților pe gaze naturale și surse regenerabile prevăzute în Planul de restructurare al CEO, unele dintre acestea fiind în prezent întârziate.
„Având în vedere această situație, a fost realizat și transmis Comisiei Europene un document (non-paper), prin care s-a solicitat și justificat modificarea țintei T119 din PNRR, având în vedere noile realități din sectorul energetic românesc și necesitatea de a asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică.
Gaze în loc de lignit
În mod concret, documentul a evidențiat faptul că ipoteza de înlocuire integrală a centralelor pe lignit cu centrale pe gaze naturale până la finele anului curent nu mai este realistă din cauza unor factori economici, tehnici și de piață, care au condus la întârzieri semnificative în realizarea noilor capacități pe gaze naturale, între care amintim doar creșterea costurilor echipamentelor (+50% pentru turbinele pe gaz), problemele în obținerea finanțării sau blocajele în lanțurile de aprovizionare. Aceste întârzieri pun în pericol siguranța aprovizionării cu energie electrică și, pe cale de consecință, funcționarea sigură și stabilă a Sistemului Electroenergetic Național. Documentul a susținut că este necesară o ajustare a țintei T119, astfel încât eliminarea treptată a capacităților pe lignit să fie sincronizată cu punerea în funcțiune a noilor capacități de producție pe gaze naturale, CEO având prevăzute în Planul de restructurare realizarea a două grupuri energetice cu funcționare pe gaze naturale la Turceni (450 MW) și Ișalnița (850 MW), cu finanțare din Fondul pentru Modernizare (FM). Întrucât există corelare între prevederile Planului de restructurare al CEO, aprobat prin Decizia nr. 553 final/2021 și prevederile PNRR, au fost deschise negocierile cu Comisia Europeană și asupra Planului de restructurare modificat al CEO, prenotificat în luna octombrie a.c.”, se mai precizează în nota de fundamentare.
