Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea reporni cu ambele unități în funcțiune de la 1 noiembrie 2026, potrivit estimărilor incluse în noua propunere de rectificare a bugetului Nuclearelectrica. Oprirea reactoarelor, provocată de probleme tehnice și de debitul scăzut al Dunării, afectează puternic rezultatele financiare ale companiei, care estimează o scădere semnificativă a profitului pentru acest an.
Potrivit documentului publicat de Nuclearelectrica pe 15 octombrie, reluarea activității ambelor unități nucleare este luată în calcul începând cu 1 noiembrie. Este însă o estimare bugetară, nu o confirmare definitivă a datei repornirii.
Profitul Nuclearelectrica scade cu aproape un miliard de lei
Opririle neplanificate ale reactoarelor au determinat compania să își revizuiască în scădere estimările financiare pentru 2026.
Profitul net estimat în noua variantă bugetară este de aproximativ 1,18 miliarde de lei, față de 2,06 miliarde de lei prevăzute inițial. Diferența se apropie de 887 de milioane de lei.
În cazul profitului brut, estimarea scade de la aproximativ 2,4 miliarde de lei la 1,4 miliarde de lei, o reducere de peste 41%.
Unul dintre principalii factori este diminuarea veniturilor din vânzarea energiei electrice cu aproximativ 991 de milioane de lei. În același timp, oprirea reactoarelor a obligat compania să suporte costuri suplimentare pentru achiziția de energie electrică din piață, estimate la aproximativ 261 de milioane de lei.
Producția de energie nucleară, redusă cu peste 25%
Impactul opririlor se reflectă și în prognoza de producție pentru întregul an. Nuclearelectrica estimează o producție de aproximativ 6.743 GWh, față de 9.080 GWh cât era prevăzut în bugetul inițial.
Astfel, producția estimată pentru 2026 este mai mică cu aproximativ 2.337 GWh, respectiv peste 25%.
Cele două unități de la Cernavodă au o putere instalată de aproximativ 700 MW fiecare și reprezintă o componentă importantă a sistemului energetic național. Atunci când funcționează în condiții normale, centrala asigură în jur de o cincime din producția de electricitate a României.
Pe lângă reducerea veniturilor, compania a înregistrat și cheltuieli mai mari cu achiziția de electricitate, care au diminuat suplimentar profitul.
De ce au fost oprite reactoarele de la Cernavodă
Problemele au apărut în mai multe etape. Unitatea 1 a fost oprită pentru lucrări de mentenanță în luna mai și a revenit în Sistemul Energetic Național la începutul lunii iulie. Ulterior, a fost oprită din nou, pe fondul debitului scăzut al Dunării.
Unitatea 2 a fost, la rândul său, oprită temporar în luna mai, în urma unei avarii, apoi a funcționat până în august, când a fost oprită controlat din cauza nivelului redus al apei.
În aceste condiții, ambele unități au ajuns să fie menținute în stare de oprire sigură. Nuclearelectrica a precizat că această situație nu pune în pericol securitatea nucleară, iar reluarea funcționării depinde de condițiile hidrologice și de îndeplinirea cerințelor tehnice necesare.
Nuclearelectrica reduce și bugetul de investiții
Noua rectificare bugetară prevede și o diminuare a programului de investiții al companiei.
Valoarea acestuia ar urma să scadă de la aproximativ 3,47 miliarde de lei la 3,37 miliarde de lei, în principal pe fondul revizuirii sumelor estimate pentru retehnologizarea Unității 1.
Estimările financiare au fost construite pornind de la premisa că ambele reactoare vor reveni în funcțiune de la 1 noiembrie. Evoluția debitului Dunării și condițiile tehnice vor fi esențiale pentru confirmarea calendarului.
