Cum comentaţi situaţia din PDL? Credeţi că cei trei primari, excluşi din PDL, vor trece în barca Puterii?

„Ce sfaturi şi ce modele putem noi să recomandăm generaţiilor viitoare? În lumea asta intoxicată de democraţie există un tablou şatirat de convingeri sau doctrine. Ce să aleagă un copil căruia şcoala îi întredeschide uşa spre viaţă: să o deschidă sau s-o închidă? Are alternative: fidelitate sau infidelitate, faţă de ţară, faţă de familie, faţă de religie, faţă de locul de muncă, faţă de doctrina politică, faţă de prieteni, faţă de cinste şi corectitudine. Cu cele mai bune intenţii aş începe cu şcoala şi aş încheia cu politicienii din România. Mediul în care la şcoală se dau note după pedigree-ul elevului, în care se fură subiecte şi se fraudează examene, se cumpără diplome şi titluri universitare. România în care se falsifică licitaţii, se cumpără întreprinderi pe sume infime, de către oameni de nimic, care devalizează tot, nu plătesc salarii, taxe, nici despăgubiri şi pozează în oneşti oameni de afaceri, ei fiind doar nişte milionari de carton, « tunari » cu solide proptele politice. România în care orice ageamiu, fără o meserie clar definită, cu o diplomă obţinută la « apelul bocancilor », dar tare în gură, cu şira spinării de cauciuc şi un carierism hiperdezvolat, poate ajunge fruntaş politic, dacă are carnetul de partid care trebuie. Exemplele de insanitate morală ar putea continua, le ştiţi prea bine, ele vă otrăvesc viaţa în fiecare zi. Te întrebi cum e oare posibil să mai rămâi cinstit şi corect într-o astfel de lume, în care aceste calităţi tind să devină adevărate defecte, iar posesorii lor, consideraţi nişte fraieri. Nu e cazul să dăm vina pe alţii pentru toate astea. NOI am creat acest climat sufocant. Cei ajunşi sus au plecat DIN RÂNDUL NOSTRU, nu ne-au fost paraşutaţi din cer. Ei nu pot fi mai buni decât poporul care i-a zămislit. Popor care acum trăieşte drama unui exod de creiere şi de competenţe. Rând pe rând au plecat meseriaşi calificaţi, ingineri, profesori, medici sau pur şi simplu oameni care au simţit că se sufocă în acest mediu toxic care a ajuns România. Dar acest lucru nu se întâmplă de azi-de ieri. Caragiale, Brâncuşi, Eugen Ionescu, Cioran, Eliade, George Enescu sunt doar câteva exemple de minţi ilustre care au părăsit ţara, scârbiţi sau siliţi. Nu atât de ţară, cât de locuitorii care o populează. E naiv să crezi că cineva, în lumea asta, poate ajunge acolo, în fruntea piramidei, curat ca lacrima. « Politica e ca munca la fermă: nu poţi să o faci fără să te murdăreşti », a spus cineva. Nimeni nu poate urca în ierarhia politică fără a face compromisuri; iar cel ajuns sus va avea întotdeauna obligaţii faţă de cei care l-au susţinut să ajungă acolo. Ce doctrină politică?! Istoria are numeroase exemple de politicieni care au înfundat puşcăriile pentru un crez. Faţă de ce se-ntâmplă în ţară, comportamentul politicienilor de a se folosi de cârjele diferitelor partide politice ajunse la guvernare este un act de normalitate. Duceţi-vă domnule Cupă unde vă este mai bine! Lăsaţi-o dracului de doctrină, că nu din asta trăiţi, iar viata e ireversibilă! Trăiţi-vă fiecare clipă ca şi când ar fi ultima!” Nicu Bercea