România ar putea fi obligată să plătească peste 600 de milioane de euro către compania Pfizer, în urma unei decizii pronunțate de o instanță din Belgia, potrivit unor informații apărute în spațiul public. Suma, echivalentă cu peste 3 miliarde de lei, generează controverse majore pe scena politică și readuce în prim-plan modul în care au fost gestionate achizițiile de vaccinuri în perioada pandemiei de COVID-19.
Reprezentanții PSD Gorj susțin, într-un comunicat de presă, că această obligație financiară ar reprezenta „deznodământul unei gestiuni defectuoase” a crizei sanitare de către fosta guvernare USR-PNL. Potrivit acestora, contractele pentru achiziția unui număr mare de doze de vaccin – aproximativ 29 de milioane, care nu ar mai fi fost livrate – au generat acum un impact bugetar semnificativ.
Social-democrații indică drept responsabili pentru deciziile din acea perioadă pe foști membri ai Guvernului, între care Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, alături de partenerii din USR. În opinia PSD, comenzile de vaccinuri ar fi fost supradimensionate în raport cu nevoile reale ale populației.
În același timp, comunicatul critică faptul că angajamentele financiare ar fi fost asumate „în spatele ușilor închise”, în timp ce populația se confrunta cu restricții dure în perioada pandemiei.
Impact major asupra bugetului de stat
Suma pe care România ar trebui să o plătească este considerată semnificativă și ar putea afecta bugetul public. Reprezentanții PSD susțin că fondurile ar fi putut fi direcționate către investiții majore, precum:
- construirea de spitale regionale;
- dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare;
- programe sociale pentru populația vulnerabilă.
În acest context, actualul discurs politic privind reducerea cheltuielilor bugetare este pus sub semnul întrebării de către social-democrați, care consideră că nota de plată reflectă consecințele unor decizii anterioare.
Dispută politică pe tema responsabilității
Subiectul riscă să amplifice tensiunile dintre partidele politice, fiecare tabără încercând să atribuie responsabilitatea pentru situația creată. În timp ce PSD acuză fosta guvernare, reprezentanții USR și PNL au susținut în repetate rânduri că deciziile din pandemie au fost luate într-un context de urgență globală, pe baza informațiilor disponibile la acel moment.
Până în prezent, autoritățile centrale nu au oferit toate detaliile oficiale privind stadiul procesului și obligațiile exacte de plată, iar cazul ar putea avea implicații juridice și financiare pe termen lung.
Decizia instanței din Belgia, dacă va rămâne definitivă, ar putea reprezenta una dintre cele mai mari obligații financiare rezultate din perioada pandemiei. În același timp, cazul scoate în evidență nevoia de transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor publice, mai ales în situații de criză.
