Posibile scenarii de destabilizare

În apariţii lor în presă patroni sau reprezentanţi ai unor mai cluburi de fotbal din România, vorbesc şi fac diferite scenarii despre configuraţia finală a clasamentului, fără a lua în calcul, pentru primele trei locuri, pe Pandurii Târgu-Jiu. Faptul că echipa noastră nu este luată în calcul foarte serios, reprezintă un lucru bun, fiind că presiunea asupra târgujienilor este ca şi inexistentă, gruparea gorjeană văzându-şi liniştită de treabă în continuare. Astfel de nebăgări în seamă sau ne luări în calcul au mai avut loc, nu cu mult timp în urmă, şi cu Unirea Urziceni, şi cu Oţelul Galaţi, Iar echipele respective, în linişte, şi-au văzut de treaba lor şi au ieşit campioane, lăsând cu buza umflată pe granzii bucureşteni şi nu numai, care se vedeau campioni, uneori chiar înainte de începerea campionatului. Bineînţeles că statul de lider deţinut de Pandurii deranjează şi nu poate fi acceptat de către echipele cu tradiţii în a câştiga titluri şi alte trofee, dar jocul frumos şi fair-play-ul dovedite de Pandurii nu poate decât să-i lase pe adversarii înfumuraţi, cu capetele plecate şi cu pălăriile ridicate. Prin urmare, îngrijoraţi de rezultatele formidabile ale echipei noastre, rivalii cu pretenţii la titlu, vor începe să încerce ceva pentru a stopa într-un fel sau altul rezultatele spectaculoase la pandurilor. Unele dintre posibilele scenarii pentru destabilizare, ar fi achiziţionarea de judecători de la Târgu-Jiu. Şi de ar da la toată lumea de bănuit, nimeni nu ar putea să argumenteze că aceasta ar fi o strategie de destabilizare a echipei. Oricare fotbalişti buni, de la oricare echipă ar fi, sunt ţinta celor care vor să-şi întărească loturile. Atunci când îi iei de la un contracandidat de temut, deja ai împuşcat doi iepuri dintr-un foc: te-ai şi întărit, ai şi slăbit adversarul. Un alt posibil scenariu, care ar putea să se producă pentru destabilizarea pandurilor, ar fi intrarea arbitrilor în jocurile de culise. Această mizerabilă strategie s-a mai produs aproape în fiecare campionat, fluieraţii prin prestanţa lor tendenţioasă, au vitregit echipe merituoase de titluri şi trofee, acestea ajungând în vitrinele celor care tras bine de sfori. Şi în final, o astă strategie, dar nu ultima din fotbalul românesc, ar fi posibila implicare a celor de la Ligă sau chiar Federaţie, prin dictarea unor sancţiuni mai mult sau mai puţin imaginare, unor fotbalişti importanţi, antrenorului, sau clubului în general. Prin urmare, atenţie sporită la ce se poate întâmpla. Măcar unul din scenarii se poate evita, acela care depinde direct de conducerea clubului şi anume de a nu vinde jucătorii. Câştigurile ar fi infinit mai mari, cu o echipă competitivă, respectabilă şi cu unul sau mai multe trofee în vitrină.