Demisia ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, după scandalul privind informațiile incorecte din CV-ul său, a declanșat un val de reacții interne și internaționale care riscă să afecteze imaginea României într-un moment de maximă sensibilitate în materie de securitate și de relații europene. În locul său, a fost desemnat interimar ministrul Economiei, Radu Miruță — numire care a generat imediat noi controverse, având în vedere acuzațiile cu privire la incompatibilități și la faptul că studiile sale ar fi fost tratate „ca un hobby”, așa cum a afirmat fostul premier Victor Ponta.
Un scandal cu ecou internațional
Demisia lui Moșteanu a fost preluată de Reuters, AFP și POLITICO, toate subliniind că România, stat NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, trece printr-o perioadă în care mizele de securitate sunt ridicate, iar incidentele cu drone rusești și tensiunile regionale sunt în creștere. Presa internațională notează că schimbarea de la vârful Apărării are loc cu doar două zile înainte de termenul-limită pentru prezentarea planului privind utilizarea fondurilor din programul european SAFE, de care România ar urma să beneficieze cu 16,6 miliarde de euro.
În acest context, instabilitatea generată de scandalul CV-ului riscă să afecteze credibilitatea țării exact când trebuie să prezinte Bruxelles-ului strategii coerente în domeniul apărării.
De la un ministru cu studii contestate la un interimar cu acuzații de incompatibilitate
Dacă demisia lui Moșteanu a fost determinată de informații incorecte privind studiile sale, numirea lui Radu Miruță deschide un nou front de critici. Victor Ponta afirmă că Miruță și-ar fi continuat activitatea de expert judiciar după alegerea sa ca deputat în 2020, o situație pe care fostul premier o consideră incompatibilă cu mandatul parlamentar. Conform postării sale, activitatea ar fi fost suspendată abia în aprilie 2023, printr-o decizie a Ministerului Justiției.
Ponta susține, de asemenea, că Miruță „a tratat facultatea ca pe un hobby” și acuză USR că ar beneficia de „protecție externă”, afirmații care rămân la nivel de opinie politică și nu sunt confirmate de instituțiile competente.
ANI nu a emis până în prezent o decizie privind o eventuală incompatibilitate.
Miza: credibilitatea României într-un moment strategic
Schimbările rapide la conducerea Apărării, acuzațiile publice dintre politicieni și lipsa unor clarificări oficiale din partea instituțiilor pot pune sub semnul întrebării capacitatea României de a gestiona coerent și credibil probleme de securitate într-o perioadă în care:
- presiunea militară din regiune crește,
- România trebuie să finalizeze planul privind fondurile SAFE,
- partenerii europeni și NATO urmăresc stabilitatea conducerii politice în domeniul apărării.
În timp ce disputa politică escaladează, riscul major este ca imaginea României — atât în fața aliaților, cât și a instituțiilor europene — să fie afectată de percepția unui climat intern instabil, dominat de scandaluri legate de integritatea sau compatibilitatea miniștrilor
