Ion Țârlea, un cercetător al istoriei locale a județului Gorj, a participat la un eveniment despre marele sculptor Constantin Brâncuși, care a avut loc în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” de la Academia Română.
Ion Țârlea a făcut o prezentarea a unor episoade mai puțin cunoscute din viața lui Brâncuși: „În urmă cu două luni, am fost contactat de președinta fundației Descoperă România, care mi-a propus să susțin o prezentare despre Brâncuși, în cadrul unui eveniment ce avea să se desfășoare la Biblioteca Academiei Române, eveniment finanțat de Ministerului Culturii. După un acord de principiu și avizul favorabil al Institutului de Istoria Artei, am semnat un contract și am fost inclus oficial în proiect. Am reprezentat totodată și Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, care, cu această ocazie, a devenit partener la această manifestare. Prima parte a evenimentului a fost destinată expunerii mele după care a urmat prezentarea doamnei Virginia Barbu, cercetător științific în cadrul Institutului „George Oprescu” din București și discursul domnului Alin Olărescu, conferențiar univ. dr. ing., decan al Facultății de Design din Brașov. Locația, cazarea, masa și onorariu — toate au fost mult peste așteptări. Evenimentul, găzduit în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu”, a reunit aproximativ 140 de participanți — elevi, studenți și cadre didactice de la instituții de învățământ cu profil Artă Plastică din București și Brașov. Am început expunerea cu câteva crâmpeie din copilăria celebrului gorjean — amintiri neaoșe, păstrate în memoria sculptorului de la Hobița și povestite peste timp prietenului său, V.G. Paleolog. Am trecut prin perioada craioveană, unde adolescentul gorjean a urmat Școala de Meserii și spunea că „s-a născut a doua oară”; acolo a legat prietenii pe viață și a aflat, pentru prima dată, semnificația cuvântului „artă”. Tot aici s-a bucurat de prietenia lui Ion Georgescu-Gorjan, al cărui fiu, inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan, avea peste ani să-i ridice Coloana Infinită la Târgu Jiu. Am continuat cu perioada Școlii de Arte Frumoase de la București, cu reușitele sale din timpul facultății, unde, sub aripa profesorului Dimitrie Gerota, avea să realizeze Ecorșeul și, mai târziu, bustul generalului Carol Davila. Aici a lucrat prin localuri, a fost cântăreț la biserica din Mavrogheni și a legat noi prietenii. A urmat drumul spre Paris — Parisul, Rodin, Rugăciunea, Sărutul… și apoi afirmarea internațională, cu expozițiile din America. În 1927–1928, a avut loc celebrul proces intentat Statelor Unite ale Americii, pentru faptul că lucrarea Pasăre în văzduh îi fusese vămuită ca obiect industrial — proces pe care Brâncuși avea să-l câștige. Din 1934 începe istoria Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu. În decursul celor trei sferturi de oră cât a durat prezentarea mea, am inclus și câteva episoade savuroase din viața sculptorului. După eveniment, am primit mai multe propuneri din partea reprezentanților unor instituții din București și din țară, de a susține această prezentare și în cadrul altor manifestări dedicate sculptorului de la Hobița și operei sale. Prezența mea la acest eveniment, în impunătorul Amfiteatru „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, a fost o onoare și, totodată, o emoționantă experiență“.
