Prima săptămână din martie a fost a așa numitelor active refugiu, cum sunt metalul galben și, mai nou, aurul digital – metalul galben.
Banii „aruncați din elicopter”, într-un efort al guvernelor și băncilor centrale de a menține economia pe linia de plutire, în cele câteva luni ale Marii Închideri provocate de epidemia Covid 19, trebuiau să fie recuperați într-un fel sau altul.
Cea mai la îndemână metodă a fost cea a creșterii prețurilor, iar atacarea Ucrainei de către Rusia, care a declanșat criza energetică, au ridicat inflația la două cifre.
În astfel de situații, investitorii caută plasamente cât mai sigure. La început au fost dolarul american, care a reușit să revină pentru scurt timp la paritatea cu euro, francul elvețian sau yenul japonez.
În ultimul an, inflația nu a dat semne că ar reveni în apropierea țintelor pe care și le propun principalii bancheri ai lumii, iar Fed sau BCE și au menținut dobânzile de politică monetară la maxime ale ultimelor decenii.
Piețele și-au adus aminte de cel mai vechi și sigur refugiu – metalul galben. Iar în ultimele zile acesta a atins, aproape zilnic, noi maxime istorice. Vineri, el a crescut la un nou record de 2.194 dolari/uncie, ceea ce a provocat majorarea prețului gramului de aur la 316,8932 lei, mai mult cu peste 16 lei față de începutul anului.
Trecerea criptomonedelor din underground în mainstream, după ce SEC (Comisia de Valori Mobiliare din SUA) a aprobat înființarea de ETF-uri bazate pe evoluția bitcoin, a impulsionat plasamentele în moneda digitală (ETF sunt fonduri care permit investitorilor să profite de variațiile bitcoin fără a cumpăra direct criptomoneda și le oferă posibilitatea de a vinde în orice moment). Iar din aprilie oferta se va reduce, după ce recompensa minerilor de bitcoin se va înjumătăți.
Motive de creștere a prețului. Iar bitcoin a reușit vineri seară, în Statele Unite, să atingă un nou record, de 70.083 dolari, pentru ca la sfârșitul săptămânii să se retragă la 68.345 – 69.967 dolari.
Ethereum a profitat de evoluția bitcoin și a atins un maxim de 4.000 dolari după care a fluctuat în culoarul 3.905 – 3.966 dolari.
Leul a avut o evoluție stabilă, iar cursul euro a scăzut de la 4,9719 lei, în ședința de marți, la 3,9691 lei, la finalul săptămânii, când cotațiile au scăzut de la 4,97 la 4,967 lei, nivel la care s-a închis piața locală.
Tranzacțiile din piața monetară sunt inexistente, băncile fiind mai interesate să-și plaseze bani la Ministerul de Finanțe sau în depozite la BNR. De altfel, banca centrală a semnalat, aproape în fiecare zi, faptul că nu au fost efectuate tranzacții.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,08%, cea mai mică valoarea începând cu data de 7 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,11%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,12%, valoare apropiată de cea din 22 mai 2022.
Euro a crescut vineri la 1,0919 – 1,0981 dolari, după ce piața muncii din Statele Unite a dat semne de slăbiciune în februarie, iar șomajul a crescut de 3,9%, după trei luni stagnare la 3,7%. În piața locală, media monedei americane a scăzut la sfârșitul săptămânii la 4,5463 lei, față de 4,5820 lei, în ședința de marți.
Francul elvețian a încheiat săptămâna la 5,1867 lei iar lira sterlină la 5,8319 lei.
Analiza cuprinde perioada 4 – 8 martie
