În ultimul trimestru al anului trecut intrările de valută pe piaţa locală au crescut simţitor, investitorii străini arătându-se tot mai interesaţi de obligaţiunile de stat emise de România, după ce au apărut informaţii că banca JP Morgan la va include într-un indice global al pieţelor emergente. Tendinţa este reflectată şi de modificarea pozitivă a contului curent al balanţei de plăţi care a înregistrat, conform BNR, în primele două luni un excedent de 327 milioane euro, faţă de un deficit de 657 milioane în aceeaşi perioadă din 2012.
Aceste intrări de valută şi stabilizarea scenei politice după alegerile parlamentare de anul trecut au asigurat leului un parcurs mai liniştit în acest an, tendinţa fiind una de apreciere faţă de euro, după ce în vara trecută se vorbea foarte des despre o depreciere la 5 lei/euro. Ieri, cursul euro a scăzut de la 4,3960 la 4,3806 lei, una din cele mai mici medii atinse de la începutul anului. Piaţa s-a deschis la 4,38 – 4,3830 lei valori apropiate de cele înregistrate vineri seară pe pieţele internaţionale. Pe parcursul şedinţei tranzacţiile s-au realizat în jurul pragului de 4,38 lei, cererea de valută fiind mai mică decât oferta, care s-a majorat după ce analize ale băncilor franceze BNP Paribas, respectiv Societe Generale recomandau cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale româneşti. Cursul dolarului a scăzut de la 3,3673 la 3,3538 lei, iar cel al francului elveţian de la 3,6102 la 3,6053 lei. Monedele din regiune erau stabile în faţa euro, cea poloneză fluctuând între 4,102 şi 4,12 zloţi iar cea maghiară între 294,5 şi 296,2 forinţi. Încetinirea creşterii economice a Chinei, al cărei PIB s-a majorat în primul trimestru din acest an cu „doar” 7,7% faţă de 7,9% în cel precedent, a produs o uşoară creştere a aversiunii faţă de risc, astfel că perechea euro/dolar scădea ieri spre 1,3050 dolari. Trebuie remarcată şi prăbuşirea preţului unciei de aur, care a pierdut în doar câteva zile circa 12%. Ieri, aceasta scădea pe piaţa londoneză la 1.398,85 dolari, nivel care nu a mai fost atins de peste un an. La această evoluţie au contribuit estimările făcute de analiştii de la Goldman Sachs sau Societe Generale, care preconizau scăderea preţurilor datorită îmbunătăţirii condiţiilor economice şi a faptului că a fost evitată inflaţia generalizată la nivel mondial, în ciuda tipăririi constante de bani noi.
Sunt folosite date şi informaţii disponibile până la ora 14:00.
