Prețul gramului de aur a crescut vineri la 318,3617 lei, mai sus cu aproape 18 lei față de începutul anului, în timp ce metalul galben a fluctuat între 2.156 și 2.172 dolari/uncie. Comparativ cu acum un an prețul s-a majorat cu aproape 24,4 lei.
Mulți economiști au atras atenția asupra faptului că stabilitatea leului, principalul instrument folosit de BNR în lupta cu inflația, alături de nivelul dobânzii de referință, nu are în spate fundamente economice consistente, având în vedere uriașele deficite de cont curent şi bugetar.
Acest rezultat este pus, în continuare, pe seama banilor trimiși în țară de românii care muncesc în străinătate, dar și apetitul străinilor pentru titlurile de stat locale. Ei le achiziționează atrași de dobânzile ridicate și de siguranța răscumpărării. La sfârșitul anului trecut, aceștia dețineau peste 26% din totalul portofoliului de datorie publică, față de 19,3% la finalul lui 2022.
Săptămâna trecută, statul s-a împrumutat până în februarie 2038, cea mai îndepărtată scadență practicată de Trezorerie, cu 317 milioane lei la un randament mediu anual de 6,60%. Au mai fost atrase 800 milioane lei scadente în octombrie 2033, la 6,65%/an, 995 milioane lei cu scadența în ianuarie 2026 la 6,05%/an și încă 968 milioane lei scadente în februarie 2025 la un randament mediu anual de 6,03%
Cursul monedei unice a fluctuat între 4,9665 și 4,9712 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,9707 lei, față de 4,9746 lei la sfârșitul anului trecut. Tranzacțiile săptămânale s-au realizat într-un culoar cuprins între 4,964 și 4,972 lei.
După aproape o lună, vineri au apărut primele scăderi ale indicilor ROBOR, efect al ușoarei reduceri a inflației din februarie la 7,23%, după vârful de 7,41% din ianuarie.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,08 la 6,07%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,11 la 6,10% iar cel la 12 luni de la 6,12 la 6,11%.
Următoarea ședință de politică monetară a BNR se va desfășura în data de 4 aprilie. Analiștii nu anticipează o decizie de reducere a ratei de referință până la jumătatea anului, atâta vreme cât inflația se menține la cote ridicate, influențată de politica fiscală a PSDNL.
Creșterea în februarie a preţurilor de producţie din Statele Unite cu 0,6%, dublu faţă de cât estimau analiştii, a impulsionat moneda americană, după înmulțirea pariurilor pe o amânare din partea Rezervei Federale a unei prime tăieri a ratei de referință.
Euro s-a depreciat vineri la 1,0873 – 1,09 dolari, după creșterea din ziua precedentă la 1,0955 dolari. În piața locală, cursul dolarului a urcat până la 4,5645 lei.
La sfârșitul săptămânii, francul elvețian și lira sterlină au scăzut marginal la 5,1649 lei, respectiv 5,8212 lei.
Investițiile în criptomonede rămân unele riscante, așa cum o arată evoluția bitcoin. După ce a atins luni un vârf de 73.797 dolari, sub impulsul entuziasmului indus de posibilitatea investirii în bitcoin prin intermediul ETF-urilor, care au fost lansate în ianuarie în Statele Unite, ceea ce a ridicat cererea, moneda digitală a alunecat la sfârșitul săptămânii la 64.616 – 66.744 dolari. Ethereum a urcat până la 4.093 dolari, după care a alunecat până la 3.417 – 3.579 dolari.
Analiza cuprinde perioada 11 – 15 martie
