Conform ultimului sondaj al CFA România indicele ROBOR la 3 luni, este preconizat să atingă 5,12% în următoarele 12 luni, și anticipează o rată a inflației pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2025) de 4,97%.
În septembrie, inflația din România a rămas la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, de 4,8%, conform Eurostat.
Prognoza semnalizează faptul că, până în toamna lui 2025, BNR ar putea reduce principala dobândă, cea pentru facilitatea de depozit, la un nivel de 5%, față de 5,5%. Nivel estimat și de o analiză a UniCredit Bank, care arată că inflația va rămâne peste ținta BNR de 2,5%±1 punct procentual și ar urma să fie de 4,4% la sfârșitul anului viitor.
Inflația nu va încetini semnificativ, având în vedere măsurile de austeritatea care vor trebui luate în 2025 de către viitorul guvern, indiferent de componența lui, în principal majorarea taxelor (TVA, în special) și impozitelor.
Joi, s-a desfășurat ședința Consiliului general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială. Acesta a recomandat menținerea ratei amortizorului anticiclic la 1% (rezerva de capital pe care băncile sunt obligate să o acumuleze în perioadele de expansiune economică), în condițiile persistenței unor riscuri sistemice, mai ales în perspectivă geopolitică, precum și a unor echilibre macroeconomice tensionate.
Pe acest fond, piața monetară a fost stabilă, evoluție la care contribuie și lichiditatea ridicată, în condițiile în care banca centrală a renunțat să o sterilizeze, încercând astfel să forțeze o scădere a indicilor și stimularea creditării economiei.
Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%.
Finanțele profită de faptul că băncile au un surplus de lei. Joi, Trezoreria a atras din piață 511,3 milioane lei cu scadența aprilie 2035, față de o valoare programată de 400 milioane lei, pentru care va plăti o dobândă anuală de 6,82%.
Majorarea ofertei de valută a coborât, joi, media euro la 4,9720 lei, minimul ultimelor două luni. Vineri, cursul a fost stabilit la 4,9724 lei, când transferurile s-au realizat între 4,972 și 4,974 lei. Însă, cotațiile au scăzut seara, pe piețele americane, până la 4,97 lei.
Euro a scăzut la sfârșitul săptămânii la 1,0823 dolari, față de 1,0937 dolari, la începutul ei. Seara, în piața americană, cotațiile au crescut până la 1,0869 dolari, investitorii marcându-și astfel profiturile. Cursul monedei americane a crescut de la 4,5501 lei, în ședința de luni, la 4,5865 lei, în cea de vineri.
Cursul francului elvețian a fluctuat la nivel săptămânal între 5,2933 și 5,3002 lei, cel de vineri fiind stabilit la 5,2949 lei. Media lirei sterline a crescut de la 5,9421 la 5,9815 lei.
Prețul gramului de aur a atins zilnic noi maxime istorice, cel de vineri fiind de 399,9201 lei, evoluție la care a contribuit atât aprecierea monedei americane cât noile recorduri pe care le-a cunoscut metalul galben. Acesta a crescut la sfârșitul săptămânii până la 2.723 dolari/uncie.
Declarațiile făcute de Donald Trump, care s-a autonumit „campionul criptomonedelor”, au ridicat vineri prețul bitcoin până la 68.983 dolari, maximul ultimelor două luni, care s-a retras în următoarele două zile la 68.097 – 68.476 dolari.
Analiza cuprinde perioada 14 – 18 octombrie
