Gorjul, capitala sportivă a României(?)

Un vis frumos de suporter, mă face să merg cu gândul că într-un viitor nu foarte îndepărtat, Gorjul va avea trei echipe campioane la sporturile de primă importanţă. Adică la fotbal, handbal şi baschet. Dacă ne uităm cu atenţie de unde s-a plecat şi unde s-a ajuns, într-un timp relativ scurt, nu este de mirare că gândesc sau că gândim frumos. Faptul că echipa de fotbal, Pandurii şi-a propus să termine această ediţie de campionat pe locul secund, este un lucru foarte mare. Am spus-o de mult şi cred că nu-mi sare nimeni la gât, acum, că Petre Grigoraş nu este un antrenor de podium. Nici nu a fost vreodată. A făcut foarte multe pentru Pandurii, ridicând echipa la un nivel la care nu a fost niciodată. Dar atât şi mai mult nimic, fiindcă îşi cunoştea limitele. Şi atunci când Pandurii era pe primul loc o tot ţinea lungă, cum că „nu avem nicio şansă la titlu”. Probabil acesta este şi principalul motiv al divorţului de Condescu. Mărin este un tip cu mentalitate de lider, de învingător, el impunând la final de sezon, locul doi în campionat. Îl simpatizez foarte mult pe Mărin, pentru ce a făcut pentru sportul gorjean şi nu numai pentru acest lucru. A făcut o mişcare foarte inteligentă, iar rezultatele se vor vedea în mod sigur. Cel puţin imprimă fotbaliştilor, mentalitate de învingători, iar acest lucru nu este deloc puţin. Până la finele sezonului nu au avut-o, iar în acest fel nu poţi să ajungi prea departe. O dată cu apariţia şi instalarea pandurilor pe prima scenă a fotbalului românesc, s-a putut observa că şi suratele din sporturile paralele fotbalului, au avut comportări cel puţin bunişoare, poate chiar bune, în competiţiile în care activează. Astfel, echipa de handbal, dintr-o anonimă în domeniu, a reuşit să ocupe locul trei în campionat, în perioada în care era antrenată de Vasile Stângă. Dar şi trei participări în cupele europene, plus o finală a Cupei României. Baschetul, ce-i drept, nu a ocupat poziţii rezonabile, în afară de un loc trei în cupă, dar nici nu a fost o echipă chiar de aruncat. Iată că acum au reuşit în urma unui joc spectaculos, chiar nemaivăzut la Târgu Jiu, să învingă campioana României. Iată că s-a creat parcă o concurenţă pe plan judeţean între echipele din cele trei sporturi fruntaşe, fiecare dintre ele însemnând oareceva în sportul pe care îl reprezintă. Cred că nu ar mira pe nimeni dacă în viitorul nu prea îndepărtat ar deveni campioane în ramura în care activează. De ce nu, toate în acelaşi an?