Un teren situat vizavi de Tribunalul Gorj, având în imediata vecinătate Muzeul Județean Al. Ștefulescu și Casa Măldărescu, a intrat, recent, în posesia practicianului în insolvență, Ciobanu Emanoil. Cel care conduce Consulting Company a decis să împrejmuiască terenul cu un lanț iar în aceste zile s-au făcut aici săpături, cu un mini excavator, probabil pentru edificarea unui gard. 
Nu se cunoaște dacă pe terenul respectiv va fi edificată și o construcție dar se stie că există legislație care restricționată o construcție nouă lângă Casa Maldărescu, monument istoric care este edificat sub NR. GJ-II-m-B-09204.
Terenul care a trecut recent prin Consiliul Local Târgu Jiu putea fi achiziționat de municipalitate pentru construirea aici a unui parc dar nu s-a propus asta, noul proprietar intrând doar în posesia terenului care ar fi fost trecut greșit în domeniul public. Se speră doar ca ai i sa nu apară un bloc sau cine știe ce birouri, asta în fața unui monument istoric.
Reamintim că, monumentul istoric Casa Măldărescu este situată, pe strada Tudor Vladimirescu, fiind una dintre cele mai frumoase clădiri din municipiul Târgu-Jiu. A fost construită în jurul anului 1719. „6 septembrie 1719, printre cei 66 de boieri şi feţe bisericeşti ce se plângeau către Eugeniu de Savoia de faptele boierilor Ştirbei şi Băleanu era şi un Gheorghe Măldărescu. Este posibil ca acesta sau un fiu al său să fi construit casa. (…)
În 1821, Paşa care a venit pentru a îi pedepsi pe pandurii lui Tudor Vladimirescu s-a stabilit în Casa Măldărescu”, se arată în lucrarea „Istoria Târgu Jiului” a istoricului Alexandru Ştefulescu.
Casa Măldărăscu a fost scena unui episod cumplit în istoria oraşului Târgu Jiu. După înfrângerea Revoluţiei din 1821, turcii au făcut grămezi în pridvorul casei din capetele pandurilor pe care-i omorau.
Casa Măldărescu are un trecut încărcat de semnificaţii. Aici a funcţionat prima şcoală publică din istoria modernă a învăţământului gorjean, în anul 1832. Tot aici s-a jucat prima piesă de teatru în Târgu-Jiu, în anul 1834, ambele iniţiative aparţinând dascălului Constantin Stanciovici-Brănişteanu.
Casa aparţinea atunci pităresei Uţa Măldăreasca, aceasta închiriind cinci dintre camere pentru a se înfiinţa şcoala, în care învăţau în jur de 170 de fete şi băieţi.
