Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat o serie de măsuri pentru asigurarea debitului de apă necesar funcționării în condiții de siguranță a sistemelor de răcire ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, în contextul scăderii accentuate a debitului Dunării.
Potrivit datelor prezentate de autorități, debitul Dunării la intrarea în România a ajuns la aproximativ 1.300 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală specifică lunii august este de circa 3.900 de metri cubi pe secundă.
Printre intervențiile aprobate se numără lucrări de dragare în regim de urgență în zona Cernavodă, realizate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos, în colaborare cu Administrația Națională „Apele Române”.
De asemenea, pe brațul Dunărea Veche sunt desfășurate lucrări pentru construirea unei structuri hidrotehnice care să permită devierea unei părți din debitul de apă către Canalul Dunăre–Marea Neagră, cu scopul de a asigura alimentarea zonei din care sunt preluate cantitățile de apă necesare răcirii centralei. La operațiuni participă și specialiști ai Ministerului Apărării Naționale, inclusiv echipe care efectuează măsurători topobatimetrice și geodezice, precum și scafandri militari.
Autoritățile au luat anterior și măsura scufundării controlate a patru barje în Dunăre, intervenție menită să contribuie la creșterea debitului de apă direcționat către zona Centralei Nucleare de la Cernavodă.
În același timp, Ministerul Energiei și Hidroelectrica asigură eliberarea unui debit suplimentar din lacurile de acumulare de pe râul Olt, estimat la aproximativ 50 de metri cubi pe secundă, pentru o perioadă de cinci zile. Canalul Dunăre–Marea Neagră este, de asemenea, utilizat ca rezervă strategică operațională, urmând să furnizeze volumele de apă solicitate pentru necesitățile centralei.
În situația în care nivelul apei ar ajunge sub pragurile critice de siguranță, Departamentul pentru Situații de Urgență ar putea interveni în teren cu pompe de mare capacitate.
Situația este generată de nivelul extrem de scăzut al Dunării, care a afectat în ultimele săptămâni activitatea centralei. Potrivit informațiilor prezentate, Reactorul 1 a fost oprit pe 27 iulie, iar centrala a fost deconectată complet de la Sistemul Energetic Național pe 13 august, în contextul problemelor legate de asigurarea debitului necesar răcirii.
