Conform Legii nr. 107/1996 > CAPITOLUL II > Sectiunea 1 > Art. 17. > Alineat > a) utilizatorii au obligatia „sa adopte tehnologii de productie cu cerinte de apa reduse si cat mai putin poluante, sa economiseasca apa prin recirculare sau folosire repetata”
esi termocentralele ce apartin CE Oltenia respecta aceasta obligativitate, avand o functionare cu un grad de recirculare maxim posibil (prin turnurile de racire), in contractele impuse de Administratia Nationala Apele Romane nu se tine seama ca apa este reutilizata in Turceni, Isalnita si Craiova II, dupa ce a fost utilizata la Rovinari.
De asemenea, conform legislatiei exista mijloace de masurare a debitelor si volumelor de apa prelevate si evacuate, dar nu se face diferenta intre cantitatile masurate pentru a se plati doar apa consumata.
Tarifele sunt stabilite unilateral de catre ANAR, fiind majorate periodic, si nu sunt diferentiate pe servicii de asigurare a categoriilor de apa: consumata efectiv in procesul tehnologic si cea utilizata ca apa de racire in instalatiile centralelor electrice.
Astfel, in conformitate cu reglementarile actuale, un utilizator/consumator de apa plateste la acelasi tarif serviciul de asigurare a apei prelevate, utilizata ca apa de racire, ca si cum aceasta ar fi integral consumata.
Impunerea la plata a serviciului de asigurare a apei brute la un tarif care se aplica intregii cantitati de apa prelevata nu corespunde realitatii, termocentralele fiind practic utilizatoare si nu consumatoare de apa, intrucat aproximativ 95 % din apa bruta captata este apa de racire si este integral returnata in emisar, curatata si tratata, restul de 5 % fiind apa consumata efectiv in procesul tehnologic.
In acelasi timp, pretul platit de CE Oltenia pentru apa de racire este de 24 de ori mai mare fata de cel platit de Hidroelectrica, generand cresterea nejustificata a costurilor cu apa si, implicit, cresterea pretului de cost / MWh.
De exemplu, cheltuielile cu apa inregistrate de CE Oltenia in anul 2014 au ajuns la suma de 22,4 milioane lei.
