Zece mii de guri căscate îmbrăcaţi în albe straie,
S-au grupat în Cluj Napoca, să creeze hărmălaie.
Ei n-au venit să-l serbeze pe vreun anume „escu”,
Au venit să pună botul la vrăjeala lui Băsescu.
Că au fost luaţi la mişto într-o prea mare măsură,
S-a văzut cum i-a ţinut ca pe fraieri, în căldură.
Puteau să organizeze mai în zori, mai pe-nserat,
Dar au zis că şi-n căldură, prostu-i bun pentru zbierat.
Cică ar fi zis Băsescu înspre Boc, de pe mobil:
– Bă Emile, io te ştiu un prostănac, un docil,
Vezi că vin cu toată gaşca într-un iureş, pe Feleac,
Adă un kil de palincă, să o ciurui ca pe-un fleac.
Vezi cum strângi adunătură, sute de aplaudaci,
Clujenii sunt mai cu carte, însă vezi şi tu cum faci!
– Au fost stăpâne, odată … treburile se schimbară,
Mai ales de când noi doi, am pus labele pe ţară!
Cât voi sta aici primar, îţi spun sincer, pe cuvânt,
Vei vedea în Cluj Napoca, tot o apă şi-un pământ!
Astfel nu se va mai şti, din Feleac, în Cetăţuie,
Care e un erudit care este prost-tămâie!
Deja, treaba e cam oablă, astfel nu vedeai stăpâne,
Zece mii de guri căscate, trup şi suflet, pentru tine.
Mai ales că ai lovit în cultură-n sănătate,
Şi în şcoli, şi-n primării, în poliţai şi în toate!
Cum vei reuşi stăpâne să manipulezi o ţară?
– Voi umbla în lung şi-n lat c-o făclie ordinară!
Dacă îmi va ţine tira, şi-o să scap ne huiduit,
Ai să m-auzi pe 30: „Tot un fleac, i-am ciuruit!” …
Flacăra manipulării
