Social-democrații nu renunță la ideea de a renegocia Planul Național de Redresare și Reziliență. Deși Guvernul a transmis că va respecta toate angajamentele privind reformele şi investiţiile din PNRR, fiind exclusă demararea oricărui demers de renegociere până în 2023, pesediștii vehiculează ideea că doar printr-o renegociere este posibilă creșterea plafonului de cheltuieli cu pensiile.
“Deși este un proces anevoios și de durată, PSD nu renunță la ideea de a renegocia PNRR, astfel încât să devină posibilă creșterea plafonului de cheltuieli cu pensiile. Aceasta nu doar că ar însemna ca procentul din PIB reprezentat de suma pensiilor în plată să fie comparabil cu nivelul mult mai ridicat din UE, dar ar reprezenta o continuare firească a măsurilor în sprijinul populației, lucru pentru care PSD a intrat la guvernare”, susține senatorul PSD Gorj, Cristinel Rujan.
Pe de altă parte, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, deputatul de Gorj, Dan Vîlceanu, a declarat că în PNRR există un mecanism de ajustare a granturilor, luând în calcul variaţia reală a PIB din 2020 şi variaţia agregată 2020/2021 „și în momentul în care înlocuieşti datele din prognoză pe care Comisia le-a considerat atunci când am calculat nivelul de granturi şi nivelul de împrumuturi cu datele reale, cu ce s-a întâmplat de fapt şi 
cu creşterea de 7% pe care România a avut-o, este posibil ca nivelul de granturi să se reducă. Din estimările noastre, undeva aproape de 2 miliarde de euro. Şi e bine să ştiţi lucrul acesta, să ştie şi oamenii pentru că nu ştiu, aşa cum vă spuneam, câtă lume a citit ce scrie în PNRR şi după aceea pot exista şi redacţii care vor trata acest aspect ca fiind un dezastru pentru România şi uite ce s-a întâmplat, nimeni nu a ştiut şi uite cum România pierde din cauza cuiva nu ştiu câţi bani. Nu, acestea sunt chestiuni normale. Sunt trecute în PNRR şi practic granturile sunt calculate, aşa cum vă spuneam, la PIB-ul real din 2020 şi variaţia PIB-ului real agregat din 2020 / 2021”, a spus Dan Vîlceanu.
România ar urma să primească prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) un total de 29,2 miliarde euro, din care 14,248 miliarde sub formă de granturi și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi.
PNRR este structurat pe 15 componente care acoperă șase piloni:
-tranziția verde;
-transformarea digitală;
-creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii;
-coeziunea socială și teritorială;
-sănătate, reziliență economică, socială și instituțională;
-politici pentru noua generație.
