„Personal, niciodată nu mă grăbesc să fac aprecieri la grămadă: nici când e vorba de un popor, nici când e vorba de o etnie, nici când e vorba de o religie, nici când e vorba de o profesie, nici când e vorba de o categorie socială şi lista poate continua. În orice ţară de pe acest pământ, există oameni şi oameni, întâlnim în fiecare categorie oameni de o probitate morală şi profesională de excepţie, dar şi nelipsiţii certaţi cu regulile generale. Dacă ne referim la poliţişti situaţia e mult mai complicată fiindcă ei reprezintă doar prima verigă a lanţului care ar trebui să pedepsească pe toţi cei certaţi cu ordinea şi disciplina. Poliţiştii nu pot « opera »,ei pot doar propune sancţiuni „pacienţilor”. Pot spune fără teama de a greşi prea mult, că majoritatea poliţiştilor (şi în cea mai tânără pădure găsim uscături) îşi fac datoria în ciuda prerogativelor oferite de lege, a riscurilor din contactul cu « clienţii » şi a dotării tehnice puse la dispoziţie de stat. Orice infractor, orice criminal, orice evazionist, orice tâlhar sau hoţ, toţi sunt preluaţi de poliţişti pentru a fi pregătiţi (analize de laborator, ecografii, etc) de « operaţie ». Din acest moment misiunea lor este încheiată, ştafeta fiind preluată de procurori şi judecători. Nu de puţine ori, munca poliţiştilor îşi pierde efectul scontat de aceştia din cunoscutele practici juridice ale verigilor următoare. Din acest lanţ, poliţiştii sunt cei mai supuşi riscurilor, ei fiind singurii care vin în contact direct cu periculoşii societăţii. Numai şi pentru acest motiv, poliţiştii trebuie apreciaţi, respectaţi, răsplătiţi şi sprijiniţi de opinia publică în acţiunile lor. Oricum, ei rămân paznicii noştri, care veghează preventiv pentru diminuarea accidentelor de circulaţie, a tâlharilor, a furturilor, a violurilor, a liniştii publice. Îmi place să văd partea plina a „paharului poliţistului” privit cu atâta suspiciune de unii concetăţeni. Felicit poliţiştii gorjeni ca semn al aprecierii şi recunoştinţei faţă de ce fac ei pentru noi!” Nicu Bercea
„Din punctul meu de vedere sunt foarte mulţi poliţişti. Nu înţeleg de ce aşa mulţi. Vă dau un exemplu. Am călătorit în străinătate aproape 6.000 de kilometri şi nu am văzut ţipenie de poliţişti, nu m-a oprit nimeni, şi ce să vezi, ajung în Târgu-Jiu şi mă opreşte poliţia. Asta este România. Oare nu rămâi fără cuvinte?” cetăţean Târgu-Jiu
