Președintele Consiliului Județean Gorj, Cosmin Popescu, alături de omologii săi din județele Dolj, Hunedoara și de reprezentanții Asociației de Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului au semnat un document prin care solicită prelungirea măsurilor de sprijinire a mediului de afaceri, ca urmare a închiderii carierelor miniere și a termocentralelor.
Poziția comună a fost formulată în contextul publicării celui de-al 9-lea Raport de Coeziune al Comisiei Europene, al discuțiilor aflate în desfășurare privind viitorul politicii de coeziune a UE și al noului mandat al Parlamentului European și Consiliului UE, care va decide arhitectura financiară europeană pentru următorii ani.
Reprezentanții regiunilor miniere subliniază că, în cei doi ani de implementare, Fondul pentru Tranziție Justă s-a dovedit un instrument eficient, adaptat nevoilor locale și fundamentat pe Planuri Locale de Tranziție Justă elaborate împreună cu autorități locale, mediul economic, organizații ale societății civile și parteneri sociali. Regiunile solicită ca Fondul să rămână un instrument independent, dedicat exclusiv zonelor afectate de tranziția energetică, cu obiective proprii, complementare politicii de coeziune generale.
Totodată, liderii locali cer asigurarea unui sprijin financiar stabil și multi-anual, subliniind că procesul de tranziție este complex, de durată și costisitor. Ei atrag atenția că fondurile alocate ar trebui să reflecte amploarea provocărilor sociale, economice și de mediu, iar orice extindere a Fondului către alte regiuni sau sectoare carbonifere ar trebui să fie însoțită de creșterea corespunzătoare a bugetului disponibil.
În document se insistă și asupra necesității unei flexibilități sporite în utilizarea fondurilor, adaptate specificului fiecărei regiuni miniere, precum și asupra unei mai bune corelări cu alte fonduri și politici europene, inclusiv viitorul Fond Social pentru Climă și Politica Agricolă Comună.
„Continuitatea Fondului pentru Tranziție Justă după 2027, ca instrument separat pentru regiunile miniere, care să păstreze specificitatea sa și să fie ghidat de propriile obiective, complementare politicii de coeziune existente, este crucială. Abordarea teritorială actuală, bazată pe sub-regiuni (nivel NUTS 3), este unică pentru planificarea și implementarea Fondului; fondurile axate pe dezvoltarea regională, precum Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European, nu pot înlocui această metodă sub nicio formă.
Funcționarea Fondului în următoarea perioadă va crea o imagine favorabilă de coerență în politica UE de sprijin pentru regiunile miniere în procesul social sensibil de renunțare la combustibili fosili și va demonstra conștientizarea decidenților UE asupra faptului că procesul de tranziție este lung și costisitor, iar eficacitatea sa depinde de stabilitatea sprijinului.
Având în vedere amploarea provocărilor sociale, economice și de mediu cu care se confruntă regiunile miniere, bugetul Fondului pentru Tranziție Justă ar trebui să reflecte aceste provocări în următoarea perspectivă financiară, menținând cel puțin ponderea sa actuală în cadrul Cadru Multianual Financiar al UE.
În cazul în care se decide extinderea Fondului pentru a include noi zone miniere sau alte sectoare carbonifere sau energetice intensive, bugetul Fondului trebuie să fie majorat în consecință, pentru a face față nevoilor tuturor zonelor sprijinite și pentru a genera schimbări reale și vizibile“, se arată în document.
Documentul a fost transmis președinților Parlamentului European și Comisiei Europene
Regiunile miniere cer Comisiei Europene ca în următoarea perioadă financiară să nu se impună termene nerealiste de cheltuire a fondurilor, avertizând că o astfel de abordare ar putea compromite calitatea și eficiența proiectelor.
În final, poziția comună reafirmă importanța implicării active a autorităților locale și a comunităților în procesul decizional, pentru ca tranziția justă să fie un proces cu adevărat democratic, adaptat specificului fiecărei regiuni și conectat direct la nevoile cetățenilor.
„Fondul pentru Tranziție Justă trebuie să interacționeze sinergic cu alte politici/fonduri ale UE (inclusiv noile instrumente planificate, precum Fondul Social pentru Climă), să fie completat (nu înlocuit) și să fie complementar cu al doilea pilon al Politicii Agricole Comune (agricultură și procesare alimentară, care reprezintă adesea componente importante ale economiei acestor regiuni).
O situație care nu trebuie să apară în următoarea perspectivă financiară este impunerea unui ritm rapid de cheltuire a fondurilor JTF. Este important de subliniat că graba de a cheltui fondurile nu favorizează discuțiile aprofundate cu părțile interesate și nu contribuie la implementarea proiectelor complexe, mai ales cele de pe terenurile părăsite sau post-minerit, care adesea implică probleme profund complexe.
Este necesar ca Comisia Europeană să analizeze actualul domeniu de sprijin al Fondului pentru a-l potrivi mai bine cu provocările din următoarea perioadă financiară și pentru a face abordarea mai flexibilă, permițând regiunilor miniere să definească în continuare, în Planurile Locale de Tranziție Justă, amploarea sprijinului. Experiența din pregătirea acestor planuri pentru perioada 2021-2027 arată că actualul domeniu de intervenție nu este suficient de relevant pentru provocările specifice ale fiecărei regiuni miniere“, au mai transmis semnatarii documentului care a fost transmis președintelui Parlamentului European, președintelui Comisiei Europene, președintelui Comitetului Regiunilor și prim-ministrul Republicii Polonia.
