Reducerea activității Complexului Energetic Oltenia va afecta economic 23 de localități din județul Gorj

Un posibil dezechilibru economic semnificativ se conturează la nivelul județului Gorj, ca urmare a reducerii treptate a activității Complexului Energetic Oltenia (CEO). Potrivit unei analize realizate de Constantin Ștefan – fost secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei și, în prezent, angajat al companiei – un număr de 23 de unități administrativ-teritoriale din județ, respectiv 20 de comune și 3 orașe, vor resimți în mod direct efectele diminuării sau încetării activităților din sectorul energetic și minier.
Analiza menționată evidențiază faptul că aceste localități depind într-o măsură considerabilă de veniturile generate de prezența și funcționarea Complexului Energetic Oltenia. În special, se subliniază că bugetele locale ale acestor primării sunt alimentate, într-o proporție semnificativă, de sumele provenite din impozitele pe salariile angajaților companiei, de redevențe și de alte taxe și impozite locale asociate activității industriale.
Printre localitățile identificate ca fiind cele mai expuse se numără comunele din zonele miniere tradiționale, precum Negomir, Slivilești, Fărcășești, Mătăsari, Roșia de Amaradia, Urdari și Câlnic, alături de alte localități învecinate. De asemenea, orașele Rovinari, Motru și Turceni, a căror economie este strâns legată de activitatea minieră și energetică, sunt vizate de aceste estimări.
În lipsa unei strategii coerente de tranziție economică și de reconversie profesională a forței de muncă, este de așteptat ca în perioada următoare aceste comunități să se confrunte cu o scădere accentuată a veniturilor proprii, ceea ce ar putea afecta capacitatea administrațiilor locale de a furniza servicii publice esențiale și de a susține dezvoltarea locală.
Pe fondul închiderii treptate a capacităților de producție de energie electrică pe bază de cărbune și al reducerii numărului de salariați din cadrul CEO, impactul economic se va extinde în lanț, afectând și alte sectoare locale, inclusiv micii antreprenori, prestatorii de servicii și întreprinderile conexe care gravitau în jurul activității industriale.
Conform estimărilor furnizate de Constantin Ștefan, aproape o treime din suprafața județului Gorj ar putea fi afectată de acest proces de restructurare a industriei extractive și energetice, cu implicații directe asupra stabilității economice și sociale a regiunii. Această perspectivă necesită o atenție sporită din partea autorităților naționale și județene, pentru identificarea unor soluții durabile de dezvoltare alternativă și sprijin pentru comunitățile vulnerabile.