Câmpurile din județul Gorj au devenit, în ultimele luni, un adevărat habitat pentru fazani. Păsările s-au înmulțit în mai toate comunele, fiind observate atât în zonele agricole, cât și în apropierea perimetrelor miniere, unde au găsit condiții prielnice de hrană și adăpost. Specialiștii spun că abundența de vegetație și lipsa unor prădători naturali în anumite regiuni au contribuit la creșterea vizibilă a populației de fazani.
Fazanul, cunoscut și sub denumirea de „Fazan de vânătoare”, este o specie introdusă în spațiul românesc încă din perioada romanilor. Originar din Asia, poartă denumirea științifică Phasanius colchicus, ce face trimitere la aria sa de proveniență și răspândire.
Masculul este ușor de recunoscut datorită cozii lungi și bifurcate, dar și a penajului auriu, bogat, presărat cu pene pestrițe albe cu negru sau galben cu cenușiu. Capul are nuanțe albăstrui cu reflexe verzui. Femela, în schimb, prezintă un penaj mai discret, în tonuri galben-cenușii, care o ajută să se camufleze mai ușor în vegetație.
În prezent sunt cunoscute aproximativ 30 de rase de fazani, toate active în special pe timpul zilei. Păsările preferă câmpurile cultivate, unde consumă hrană de natură vegetală, dar își petrec nopțile în păduri, odihnindu-se în arbori. Fiind o specie poligamă, un cocoș trăiește alături de 5 – 6 găini. Fazanul este sedentar, nu migrează iarna, ci doar se deplasează în căutarea hranei.
Perioada de reproducere se întinde din aprilie până în iunie, când femela depune între 8 și 15 ouă de culoare verzuie sau brună. Incubația durează 24 de zile, iar cuiburile sunt amplasate, de regulă, pe sol, între tufe și ierburi dese, unde puii au șanse sporite de supraviețuire.
Creșterea numărului de fazani în Gorj este vizibilă nu doar pentru localnici, ci și pentru autorități, care privesc fenomenul ca pe un semn al echilibrului natural în anumite zone, dar și ca pe o oportunitate de dezvoltare a activităților de agrement și vânătoare controlată.

