Prefectul Gorjului, Corneliu Răducan, vorbește în mediul online despre nevoia de dialog, despre respect și despre „punțile dintre oameni” pe care România ar trebui să le reconstruiască. Mesajul său, de pe o rețea de socializare, este unul corect în esență: societatea românească este tot mai divizată, iar agresivitatea din spațiul public a devenit o normalitate periculoasă. Doar că există o problemă. Mulți dintre cei care astăzi deplâng climatul de ură au participat, ani la rând, la construirea lui, în perioada în care rețelele sociale au devenit principalele arene de luptă politică, discursul public a fost dominat de etichete, ironii, atacuri și confruntări permanente. Politicieni din toate partidele au preferat de multe ori conflictul în locul dialogului, iar susținătorii lor au preluat același comportament.
Nici Corneliu Răducan Morega nu a fost un spectator tăcut al acestor dispute. De-a lungul timpului, a intrat în numeroase polemici pe rețelele de socializare, răspunzând criticilor și participând la schimburi de replici care nu aveau nimic în comun cu imaginea de conciliator pe care încearcă să o promoveze astăzi. De aceea, mesajul său ridică o întrebare legitimă: poate clasa politică să condamne efectele unui fenomen pe care l-a încurajat ani la rând?
Este ușor să vorbești despre reconciliere după ce societatea a fost împărțită în „noi” și „ei”, în „buni” și „răi”, în „deștepți” și „proști”. Este mai greu să recunoști că această divizare a fost alimentată inclusiv de lideri politici care au câștigat capital electoral din conflict și polarizare. Poate că prefectul de Gorj are dreptate când spune că România are nevoie de mai mult respect și mai puțină ură. Dar un astfel de apel devine credibil doar atunci când este însoțit și de o analiză sinceră a propriului comportament. Altfel, riscăm să asistăm la încă un discurs frumos despre unitate, rostit de oameni care, până nu demult, contribuiau la ridicarea zidurilor pe care acum spun că vor să le dărâme.
„Cea mai grea povară pe care o poartă astăzi România nu este criza politică, nici dificultățile economice și nici măcar corupția. Este felul în care am ajuns să ne privim unii pe alții. Trăim într-o vreme în care ura pare să fi devenit o reacție firească. Deschidem rețelele sociale și găsim, la tot pasul, jigniri, amenințări și cuvinte care rănesc. Nu vin din partea unor personaje fără chip, ci din partea unor oameni obișnuiți, cu familii, copii, griji și speranțe asemănătoare cu ale noastre..(…)Pentru că viitorul unei țări nu este dat doar de cei aflați la putere, ci și de felul în care cetățenii ei aleg să se privească unii pe alții: cu ură sau cu înțelegere, cu agresivitate sau cu respect, cu ziduri sau cu punți”, a transmis Răducan.
