Banca Naţională a României lansează în circuitul numismatic, începând de marţi, 5 noiembrie, o monedă din aur cu tema 80 de ani de la desfăşurarea Operaţiunii „Neptun” şi o coală specială formată din patru bancnote cu valoare nominală de 10 lei, conform unui comunicat al băncii centrale.
Aversul monedei prezintă Mănăstirea Tismana, locul unde a fost ascuns Tezaurul Băncii Naţionale a României în anul 1944, inscripţia „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „100 LEI” şi anul de emisiune „2024”.
Reversul monedei redă portretele şi numele lui Constantin Angelescu şi Ion Lapedatu, guvernatori ai BNR, Palatul Vechi al Băncii Naţionale a României în fundal şi inscripţia ”OPERAŢIUNEA ‘NEPTUN'”.
Monedele din aur cu tema 80 de ani de la desfăşurarea Operaţiunii „Neptun” sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent şi sunt însoţite de broşuri de prezentare şi de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Monedele din aur cu tema 80 de ani de la desfăşurarea Operaţiunii „Neptun” au putere circulatorie pe teritoriul României.
Potrivit BNR, colile speciale conţin fiecare câte patru bancnote cu valoare nominală de 10 lei. Bancnotele sunt înseriate consecutiv şi au aceleaşi specificaţii tehnice ca bancnotele de circulaţie cu valoare nominală de 10 lei.
Moneda din aur se vinde cu 4.200 de lei
Tirajul maxim pentru moneda din aur cu tema 80 de ani de la desfăşurarea Operaţiunii „Neptun” este de 1.000 piese, iar pentru coala specială, formată fiecare din patru bancnote cu valoare nominală de 10 lei este de 5.000 exemplare.
Preţurile de vânzare sunt de 4.200 de lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare şi certificatul de autenticitate şi de 60 de lei, exclusiv TVA, pentru coala specială formată fiecare din patru bancnote cu valoare nominală de 10 lei, inclusiv certificatul de autenticitate.
Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur cu tema 80 de ani de la desfăşurarea Operaţiunii „Neptun” şi a colilor speciale, formate fiecare din patru bancnote cu valoare nominală de 10 lei se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Tezaurul Poloniei a fost ascuns tot la Tismana
În vara anului 1944, Mănăstirea Tismana a devenit scena unei operațiuni secrete, camuflate sub pretextul unei restaurări. În timp ce România era încă implicată în cel de-al Doilea Război Mondial, autoritățile au decis să protejeze tezaurul Băncii Naționale a României, relocându-l într-un loc ferit de pericolele războiului. Mănăstirea Tismana, un monument istoric cu o istorie de 600 de ani, părea locul ideal pentru ascunderea acestuia, datorită izolării și siguranței pe care o oferea.
Pentru a evita suspiciunile, oficialitățile au inițiat o „renovare” aparentă, aducând echipe de muncitori și transportând materiale de construcție. Localnicii, convinși de intenția de restaurare a mănăstirii, nu au dat importanță activităților intense din zonă. În realitate, „Operațiunea Neptun” presupunea depozitarea lingourilor de aur ale tezaurului în peșterile naturale din apropiere, unde au fost ascunse cu mare atenție.
Această strategie ingenioasă a reușit să păstreze secretul tezaurului pe toată durata războiului, iar aurul României a rămas intact la Tismana până când pericolul a trecut. Operațiunea a demonstrat o combinație remarcabilă de planificare și discreție, reușind să protejeze o parte importantă a avuției naționale într-o perioadă extrem de dificilă.
De asemenea, la Tismana a fost ascuns și o parte din tezaurul Poloniei. „Împreună cu ele au plecat și trei tone de aur polonez, mă refer la cantitate brută. Aurul polonez a tranzitat România după 17 septembrie 1939, când Bank Polski trebuia să-l evacueze din calea ofensivei germane și apoi a celei rusești și s-a luat hotărârea de a se da liber pentru acel aur de către organele românești, a ajuns în Portul Constanţa și de acolo a fost dus la Constantinopol, pe malul asiatic. Pe un vas britanic care fusese transformat pentru acest convoi.
Tezaurul Băncii Poloniei a fost în total de 83 de tone de aur, din care 80 de tone au tranzitat România și au ajuns la Constantinopol, iar trei tone au rămas în custodia României. De ce au rămas în custodie? Deoarece la punctele de frontieră exilaţii polonezi veniseră cu valută poloneză, respectiv cu zloţi. Zlotul nu mai avea putere circulatorie, Polonia nu mai exista ca stat, dar Banca Naţională, statul român au înlesnit acest schimb zlot-lei la un curs foarte favorabil pentru zlot. Un zlot, 20 de lei. Există un proces de predare-primire a celor trei tone de aur brut (cu tot cu lăzi), 2,7 aur net“, a relatat istoricul Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR și specialist în istoria tezaurului, precum și membru al „Comisiei mixte româno-ruse pentru chestiunea tezaurului românesc trimis la Moscova în Primul Război Mondial“.