Bogdan Ivan, ministrul Energiei, este așteptat în cursul acestei săptămâni în județul Gorj, unde urmează să desfășoare o serie de întâlniri și discuții cu autoritățile locale, reprezentanții sindicatelor din domeniul energetic, precum și cu parlamentarii aleși în acest județ. Vizita are ca principal obiectiv clarificarea unor aspecte esențiale legate de viitorul producției de energie electrică pe bază de cărbune, un subiect care continuă să genereze preocupări majore în rândul comunităților locale și al angajaților din acest sector.
Una dintre temele centrale ale discuțiilor va fi situația Complexului Energetic Oltenia, una dintre cele mai importante unități de producție energetică din țară, care asigură o parte semnificativă din necesarul național de energie electrică. În prezent, în cadrul Complexului Energetic Oltenia își desfășoară activitatea peste 8.000 de angajați, dintre care o parte lucrează în exploatările miniere de lignit, iar alții activează în termocentrale și în structurile de întreținere și suport.
Contextul acestei vizite este marcat de angajamentele pe care România și le-a asumat la nivel european în ceea ce privește tranziția energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Recent, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat public că, până la sfârșitul acestui an, România are obligația de a sista activitatea termocentralelor care utilizează cărbune drept combustibil principal, în conformitate cu prevederile asumate prin Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice și prin angajamentele europene în materie de mediu.
În cazul în care aceste unități de producție nu vor fi închise la termenul stabilit, România ar putea fi supusă unor penalități financiare considerabile, estimate la aproximativ două miliarde de euro. Cu toate acestea, Bogdan Ivan a precizat că va întreprinde demersuri suplimentare la nivelul Comisiei Europene pentru a susține o eventuală extindere a termenului limită privind închiderea exploatărilor miniere și a grupurilor energetice pe bază de cărbune. Argumentele pe care le va prezenta vor viza, printre altele, necesitatea asigurării securității energetice naționale, impactul socio-economic asupra comunităților locale și identificarea unor soluții de tranziție care să permită o adaptare graduală la noile cerințe de mediu.
„Până la finalul anului trebuie să închidem centralele pe cărbune. În caz contrar, ratăm jalonul 119 din PNRR și este o penalitate usturătoare, de aproape 2 miliarde de euro. Fac tot ce ține de mine să negociez cu Comisia Europeană. Este imposibil să oprim centralele pe cărbune din Valea Jiului, nu le vom închide sub nicio formă. Când mergi cu date, cu asumări foarte clare, ai un argument pentru care să te creadă. Eu cred în oamenii din România și din Comisia Europeană, care vor înțelege că nu este de glumă cu subiectul închiderii acestor centrale”, a spus Bogdan Ivan.
De asemenea, în cadrul întâlnirilor programate în județul Gorj, se preconizează că vor fi abordate și subiecte legate de măsurile de sprijin care ar putea fi implementate pentru angajații afectați de restrângerea activităților în sectorul minier și energetic, precum și despre proiectele de investiții menite să diversifice mixul energetic și să reducă dependența regiunii de producția pe bază de combustibili fosili. Dialogul cu sindicatele și cu reprezentanții administrației publice locale are rolul de a identifica soluții realiste care să țină cont de realitățile economice și sociale specifice zonei.
În perioada următoare, ministerul de resort urmează să clarifice, prin documente și negocieri oficiale, calendarul exact al etapelor de închidere, condițiile în care se vor derula aceste procese, precum și posibilitățile de atragere a fondurilor europene disponibile pentru reconversia profesională a forței de muncă și pentru dezvoltarea de capacități de producție alternativă, inclusiv în domeniul energiei regenerabile.
Deciziile care vor rezulta în urma acestor consultări ar putea avea un impact major atât asupra structurii economice a județului Gorj, cât și asupra stabilității sistemului energetic național pe termen mediu și lung.

