Cea de-a cincea campanie de cercetări arheologice sistematice din situl preistoric de la Hurezani, punctul La Biserică (comuna Hurezani, județul Gorj), s-a desfășurat în perioada 20 iulie – 21 august 2026. Cercetările au fost organizate de Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.
Arheologul Radu Băjenaru, responsabil științific al șantierului, a explicat că săpăturile din acest an s-au concentrat pe limita nord-vestică a sitului.
„Am lucrat foarte aproape de râpa care delimitează situl pe latura de nord, într-o zonă din care nu aveam niciun fel de informații cu privire la structura depunerii arheologice”, a declarat Radu Băjenaru.
Au fost deschise și cercetate integral două suprafețe de 7×5 m, până la adâncimea medie de 0,80 m. Depunerea arheologică este mai subțire aici decât în zona centrală.
„Are o grosime de circa 0,45 m și poate fi divizată, pe baza complexelor de locuire, în două niveluri. Pe baza materialului ceramic, ambele niveluri aparțin epocii mijlocii a bronzului, cultura Verbicioara”, a precizat arheologul.
La partea superioară a depunerii au apărut puține fragmente ceramice din prima epocă a fierului și, mai numeroase, piese din secolele VI-VII p.Chr.
27 de complexe și o posibilă fântână
În total au fost înregistrate 27 de complexe de locuire, toate gropi de diverse dimensiuni. Cele mai multe aparțin epocii bronzului și sunt sărace în materiale. Câteva gropi mari din secolele VI-VII p.Chr. conțin resturi de construcții.
„Unele sunt pline cu resturi de chirpici, ceea ce sugerează că această zonă mărginașă a așezării a fost folosită pentru depunerea resturilor construcțiilor dezafectate”, a explicat Radu Băjenaru.
Cea mai importantă descoperire a fost Complexul nr. 2 – o groapă cu diametrul de circa 2 m și adâncimea de 2,70 m.
„Este vorba, foarte probabil, de o fântână săpată în perioada secolelor VI-VII p.Chr., când debitul izvoarelor din apropiere scăzuse foarte mult. Probabil a funcționat scurt timp, pentru că nu am identificat nicio structură internă, cum ar fi cofraje de lemn, și este săracă în materiale arheologice”, a adăugat arheologul.
444 de pachete cu materiale arheologice
Au fost adunate 444 de pachete cu materiale arheologice, în special ceramică fragmentară, dar și obiecte din lut și piatră.
„Descoperirile din campania 2026 confirmă observațiile anterioare privind importanța deosebită a acestei așezări. Prin dimensiuni, complexitatea stratigrafiei și caracterul descoperirilor, situl de la Hurezani devine un reper nu numai pentru zona Olteniei, ci pentru întreg spațiul carpato-balcanic în epoca metalelor. De aceea se impune continuarea cercetărilor și în anii următori”, a concluzionat Radu Băjenaru.
