spot_img
9.6 C
Târgu Jiu
marți, aprilie 23, 2024
Altele
    AcasăEconomicRatele la credite și-au încetinit creșterea

    Ratele la credite și-au încetinit creșterea

    Conform INS, creșterea anuală a prețurilor a fost în decembrie de 16,37%, foarte aproape de recordul ultimilor 20 de ani din noiembrie de 16,76%.

    Mugur Isărescu spunea în noiembrie că vede, la finalul lui 2022, o inflație în jur de 16%. Proiecțiile BNR, care are o țintă de inflație de 2,5%/±1 punct procentual, indică o creștere a prețurilor de 15% în primul trimestru din 2023, o scădere „brutală” la 10,9% în al doilea trimestru iar finalul anului ar aduce un nivel de 11,2%.

    Au fost motive consistente pentru C.A. al BNR să decidă la prima sa ședință de politică monetară din acest an majorarea dobânzii de referință de la 6,75 la 7%/an. O parte a analiștilor anticipează pentru ședința din februarie o nouă majorare cu 0,25% a dobânzii, iar ceilalți cred că nu vor mai exista anul acesta modificări ale dobânzii.

    Pentru a controla evoluția inflației, analiștii BCR consideră că managementul lichidității va rămâne „instrumentul de politică monetară preferat al BNR, (și) ar putea să fie utilizat activ în trimestrele următoare, în funcție de evoluția cursului de schimb EUR/RON și a inflației”.

    Decizia nu a întrerupt tendința de scădere a indicilor ROBOR, pe fondul ameliorării lichidității din piață, ceea ce a făcut ca din comunicatul de presă al BNR să dispară expresia „păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară”.

    Evoluția este pusă și pe seama controlului efectuat de Consiliului Concurenței, care a debutat la începutul lunii noiembrie, la cele 10 bănci care formează „coșul” în funcție de care se calculează indicii. În data de 1 noiembrie indicele ROBOR la trei luni era de 8,20%, cel la șase luni se situa la 8,31% iar cel la 12 luni la 8,44%.

    Vineri, indicele la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,43 la 7,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,70 la 7,65%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 8,01 la 7,97%.

    Creșterea cererii din piața valutară a făcut ca media euro să urce de la 4,9252 lei, la începutul săptămânii, la 4,9413 lei, la sfârșitul ei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,936 – 4,945 lei cu închiderea la 4,942 lei.

    Leul nu a mai profitat de împrumuturile făcute de Finanțe și intrările de valută ale străinilor interesați de obligațiunile românești. Trezoreria a atras joi 748,8 milioane lei cu scadența în octombrie 2034, la un randament mediu de 7,56%, respectiv 636,5 milioane lei cu scadența aprilie 2030, la un randament mediu de 7,43%.

    Scăderea din decembrie a inflației din Statele Unite la 6,5% a redus plasamentele în dolari, investitorii anticipând din partea Fed o încetinire a ritmului de creștere a dobânzii.

    Euro a crescut de la 1,0542 dolari la 1,0868 dolari, maxim care nu a mai fost atins din aprilie trecut, iar piața americană s-a închis vineri la 1,0832 dolari. Cursul monedei americane a alunecat de la 4,6151 la 4,5588 lei.

    Media francului elvețian a coborât de la 4,9908 lei, la începutul perioadei, la 4,9145 lei, iar cea a lirei sterline a alunecat de la 5,5943 la 5,57 și a închis intervalul la 5,5743 lei.

    Uncia a crescut vineri la 1.892 – 1.922 dolari iar prețul gramului de aur a urcat la 279,1824 lei.

    Apetitul pentru active mai riscante a ridicat sâmbătă bitcoin la 21.283 dolari iar ether a atins un vârf de 1.592 dolari.

    Analiza cuprinde perioada 9 – 13 ianuarie

    Te-ar mai putea interesa

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultima oră!

    Comentarii recente

    error: Content is protected !!
    %d blogeri au apreciat: