Greşeala fără voie(?) a lui Condescu

L-am văzut cu ceva timp în urmă, pe un post de televiziune, pe Adrian Mititelu. Emisiunea având o durată destul de mare, a avut omul tot timpul să-şi spună oful şi să recunoască situaţia dramatică în care se află atât el, cât şi echipa cu milioane de fani, Universitatea Craiova. Vorbea cu atâta sinceritate, recunoscându-şi toate greşelile, de nici nu-ţi venea să crezi că este vorba despre Mititelu, un tip plin de mândrie, îngâmfare, dar şi multă, multă, prostie. Ce s-a discutat acolo, probabil mulţi au avut prilejul sau timpul necesar să urmărească. Dacă nu, este uşor de înţeles, că fostul sau actualul sau cum o mai fi, patron al echipei cu pricina, deplângea situaţia jalnică în care a ajuns el şi echipa sa, pe care a iubit-o şi a situat-o mai presus de orice. A spus omul pe direct, fără ocolişuri sau oprelişti, că a fost lucrat de către cei doi satrapi din fotbalul românesc, Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir. Chiar la un moment dat preciza că în Europa în ultimii 20 de ani, au mai rămas neschimbaţi, doar dictatorul din Belarus, Lukaşenko, şi cei doi diabolici din fotbalul nostru, amintiţi mai sus. Este adevărat, că atunci când se prea învecheşte câte unul pe un fotoliu, apar şi mârşăviile. Dar cine i-a susţinut acolo? Nu ei, oamenii din fotbal? Au fost personalităţi cu multă credibilitate, precum Gică Popescu, sau chiar Gică Hagi, care ar fi dorit să se instaleze în acele funcţii, dar mai marii cluburilor au votat tot cu sistemul putred şi îndoielnic, care persistă încă. Cea mai mare ocazie de a fi schimbat capo di tutti capi, naşul Sandu, a fost ratată în urmă cu vreo 5 – 6 ani, prin intervenţia lui Marin Condescu, cel care a influenţat vreo 50 de voturi, făcând în aşa fel, ca situaţia voturilor să se încline în favoarea lui Mircea Sandu, şi nu în favoarea tânărului şi credibilului, Gică Popescu. A mai încercat el, Condescu, la viitoarele alegeri să dreagă busuiocul, prin tentativa de a-l impune cumva pe Hagi spre fotoliul de preşedinte al FRF, dar a eşuat. Bineînţeles că a avut de suferit şi Condescu din toate tevaturile astea, el însuşi întrând în vizorul şi tentaculele naşului. Până una alta, nu avem decât să-i suportăm pe cei doi deocheaţi la cârma fotbalului românesc, şi eventual să-i reproşăm, dacă mai are rost, lui Condescu, pentru greşeala pe care a făcut-o, cu voie sau fără de voie.