Nu-i cere prostului mai mult decât poate duce!

Sunt de-a dreptul lipsită de orice argument care ar putea să demonstreze nemernicia oamenilor de lângă noi. Mă simt lipsită de vlagă, de orice gând care m-ar putea duce spre o teorie adevărată, spre un lucru palpabil şi aproape digerabil pentru stomacul meu sensibil, sătul de-atâtea şi atâtea minciuni gogonate, spuse pentru a salva spinarea unora mai mari ca mine. Păi cum să-mi explic eu acum că un copilaş de patru ani a murit muşcat de un câine de luptă, când toată lumea dădea vina pe câinii maidanezi? Păi cum să-mi explic că autorităţile din toată ţara au dat ordin de exterminare a acestor animale după ce toată lumea a fost pusă pe jar odată cu moartea acestui copil, crezând că adevăraţii vinovaţi vor plăti? Conform unor surse din cadrul anchetei, citate de către DC News, rezultatele analizelor ADN arată că în probele prelevate din rănile copilului ucis nu au fost găsite urme de ADN ale niciunui dintre cei șase câini care l-ar fi ucis pe micuț. Şi atunci care este adevărul? Păi oameni buni, bun, nu sunt câinii de vină, nu sunt oamenii de vină, dar cine este vinovatul? De două zile mă întreb retoric ce ar trebui să fac în această situaţie? Exclud din start varianta ca lucrurile să rămân aşa, dar e clar că aşa vor rămâne atâta timp cât autorităţile sunt la mâna unei legi care nu schimbă mai nimic. Nu schimbă mai nimic nici în ceea ce priveşte oamenii, ce să mai vorbim de bieţii câini. De când cu moartea micuţului România a fost împărţită în două şi tot de atunci câinii au devenit victimele unor acte de cruzime inimaginabile. Pe o stradă din Târgu-Jiu un câine a murit otrăvit, după cum spuneam „asistat” de camaradul său de joacă, care chipurile i-a ţinut lumânarea? Cine ne spune ce facem mai departe? Căci dacă otrăvim toţi câinii nu vom scoate la iveală niciodată adevăratul „asasin”. Trăim într-o Românie condusă de jivine crescute în fundul curţii, care sar la tine ori de câte ori nu le-ai aruncat codrul de pâine. Nu vorbesc despre guvernanţi, vorbesc despre oamenii care se află în spatele unor jocuri mult prea dure pentru noi. Cred că cineva vrea să ascundă tot adevărul, dar domnilor care sunteţi domni adevărul întotdeauna va ieşi la iveală! Cât priveşte câinii, să îi lăsăm şi pe ei în plata Domnului, căci cine ştie câţi or fi murit nevinovaţi, sperând până în ultima clipă că vor fi salvaţi de un sistem atât de corupt ca cel de astăzi. Şi mai spun ceva, întotdeauna se pot găsi soluţii deştepte dacă oamenii care le gândesc sunt deştepţi. Dacă nu…aşa cum se spune nu-i cere prostului că nu poate duce! S-auzim de bine, de mai bine!