PLĂCINTA OFRITĂ DE RUS

Acum, în ajunul moţiunii de cenzură, parcă era imposibil să nu se întâmple ceva mai deosebit, prin ograda PSD-ului. Unele, ce-i drept, „se întâmplă” intenţionat, aşa cum a fost cazul lui Geoană când s-a dus în ajunul alegerilor prezidenţiale, în creierii nopţii, să se întâlnească cu Sorin Ovidiu Vântu, pentru a-i crea lui Băsescu, posibilitatea de a-i pune întrebarea decisivă. Altele pur şi simplu prin „luarea gurii pe dinainte”. Dacă fostul ministru al transporturilor, nu a făcut-o intenţionat, în calitate de cârtiţă sau trădător, atunci înseamnă că acest personaj s-a trezit pur şi simplu, vorbind. Problema este că s-a trezit vorbind chestiuni grave, impardonabile. Cred că acea seară în care a prezent la un post de televiziune, a constituit cel mai nefericit moment din viaţa sa, întreaga sa viaţă. Referitor la cea de om politic, a fost o gafă nemaiîntâlnită, poate în istoria (recentă) a politicii româneşti. Acest om, pur şi simplu a făcut golani, milioane de copii ai românilor plecaţi în străinătate, şi mai grav, le-a făcut curve, pe nevestele celor plecaţi în străinătate. Personal, cred că pur şi simplu, l-a luat gura pe dinainte, vorbind aşa cum face atunci când se află la o pălincă sau la vreo … andreşancă. A făcut-o, şi-o va trage, cu siguranţă, pe termen lung, fiindcă pe termen scurt, deja şi-a tras-o, el fiind demis de către prim-ministrul Victor Ponta, imediat cum au apărut scandalurile de presă, dar şi reacţiile oamenilor plecaţi de nevoie, la muncă în străinătate. Este bine ştiut că acei români plecaţi la muncă în diverse ţări ale lumii, nu pleacă acolo, de drag, departe de familii. Ei pleacă pentru a putea să-şi întreţină familiile, fiindcă statul român este incapabil de o alternativă, pentru a stopa această plecare. Mai mult decât atât, an de an, românii din diaspora s-au dovedit a fi salvatorii naţiunii, prin banii pe care i-au tot trimis în ţara lor. Dacă a fost forţat de cineva, să o spună, acum în ajunul moţiunii de cenzură, parcă îl mai înţelegi. Dacă l-a luat gura pe dinainte, trezindu-se vorbind, parcă, parcă, l-ai mai ierta, dar dacă a făcut-o cu intenţie, nu putem să-l etichetăm decât un nesimţit şi un ordinar. Oricum, această ieşire nefericită îl va urmări pentru tot restul vieţii. Ori pe unde va scoate capul în lume, va fi huiduit de către cei lezaţi. Poate, mai şti, va emigra pe „unde-a nins şi nu s-a prins”, de ruşinea lumii, lăsându-şi nevasta şi copii, în ţară! Aşa cum i-a lăsat în Cluj, stând vreme multă prin Bucureşti …