„În sfârşit o lege bună, de acord, cui nu-i convine să îi ia acasă” Marian
„Este o mare problemă şi la Motru, aş vrea ca primarul să meargă mai mult pe jos şi să facă « cunoştinţă », cu câinii din zona blocului 4…” Motru
„De când eram copil ştiu că cel mai credincios animal al omului este câinele, că fiecare gospodărie avea, în funcţie de mărime, 2-3 câini bine întreţinuţi fiindcă ei făceau parte integrantă din familie, că aveau un rol de mare importanţă pentru securitatea gospodăriei. De foarte puţine ori auzeam că a fost împuşcat un câine, fiindcă era turbat, bolnav, sau era periculos în afara gospodăriei. Când democraţia a devenit izvor de sărăcie pentru sufletele românilor am putut constata schimbarea inimaginabilă, atât în comportamentul şi caracterul oamenilor, cât şi al câinilor. Infracţionalitatea, începând cu cea infantilă a devenit un pericol public, care cu timpul a fost completat şi de câinii fără stăpân, mai ales în mediul urban. Nu există oameni care să nu iubească animalele, nu există oameni care să nu fi mângâiat un câine sau o pisică, aşadar, nu cred că reacţia legislativă, faţa de aceste animale are un caracter instinctiv sau duşmănos, cred în caracterul ei de autoapărare. Dacă ne referim la Gorj, care se plasează pe locul doi pe ţară privind infracţionalitatea (peste 2500 de cazuri la mia de locuitori) şi care este în continua creştere iar instituţiile statului nu mai pot face faţă reclamaţiilor de tot felul, apreciez că nu putem pune siguranţa câinilor fără stăpân înaintea siguranţei cetăţeanului. Aceşti « câini infractori » aparent paşnici, care sunt şi purtători de boli transmisibile şi care influenţează şi traficul rutier, trebuie să dispară cat mai grabnic din comunitate. Avem consilii locale, vom avea şi o lege permisivă care trebuie aplicată în funcţie de situaţiile specifice fiecărei comunităţi. Încă o măsură şi de igienizare a comunităţilor.
În acest caz, scopul scuză mijloacele” Nicu Bercea
