La ceas de sărbătoare, nici pensionarii din Târgu Jiu nu au ratat o gură de aer curat în locul lor preferat din Parcul central, măsuţele de şah, table şi remi. Zis şi făcut, iar de la primele ore ale dimineţii, câţiva veteranii in materie de regi, regine, pioni şi nebuni au început să îşi facă apariţia.
Cu venituri modeste, tot mai des şi mai mulţi dintre pensionarii gorjeni aleg dau curs alternativelor de petrecere a timpului liber, cât mai aproape de casă, in locul deplasărilor costisitoare. În Parcul Central, la locurile lor preferate şi în compania prietenilor de-o viaţă veteranii in ale şahului se simt in elementul lor. De ce să plece la sute de kilometri distanţă. Când nu mai au nici tinereţea, dar mai ales banii de odinioară?! “Sunt de regulă atras de aceste şah sau remi, pentru că nu mă costă şi mai este şi răcoare in parc, unde stau cu prietenii,Cu plecatul la distanţă este altă poveste, nu mai avem banul de altădată”, a declarat un pensionar.Ziua este abia la inceput, spune partenerii de şah şi table, aşa că au timp berechet pentru o partidă pe cinste, iar restul zilei va face loc şi unei plimbări în parc sau de ce nu, unei ieşiri la iarbă verde. ”La vârsta noastră, nu mai are rost să ne aventurăm aşa departe de casă şi de unde bani?! Mai bine stăm aici la o tablă, un şah şi apoi o mâncare bună, televizor şi odihnă”, a adăugat un alt împătimit al sporturilor minţii. Nu putea lipsi tocmai in zi de sărbătoare, cel mai in etate pensionar, un împătimit al sporturilor minţii .La cei 86 de ani, domnul Constantin îi duce cu nobleţe, iar octogenarul nu şi-a pierdut simţul umorului şi nici energia cu care se pregăteşte de o partidă de table.” Am vederea încă bună, nu ca la tinereţe, dar îmi place să vin aici la table. Am 86 de ani şi nu am o reţetă specială pe care am urmat-o ca să rezist, am şi fumat, am fost şi operat. Dar viaţa a fost viaţă”, spune octogenarul. In plus, pensionarul spune că nu a dus o viaţă fără vicii, dar a respectat limitele şi s-a bucurat de toate câte un pic. Acum are ce povesti nepoţilor şi strănepoţilor. Pentru cei mai mulţi dintre ei, o partida de şah sau table, este deja o rutină, dar nu au motive să se plângă mai ales in zilele incendiare, când parcul le dă refugiul perfect.
