Rareș Bogdan lansează un atac dur la adresa lui Ilie Bolojan, după ce datele privind execuția bugetară pe primele șapte luni ale anului au indicat o reducere semnificativă a deficitului. Europarlamentarul PNL susține că scăderea ar fi fost obținută inclusiv prin amânarea unor plăți ale statului și avertizează că deficitul calculat după metodologia europeană ESA 2010 poate arăta diferit.
Disputa privind deficitul bugetar al României se mută în interiorul PNL. Europarlamentarul Rareș Bogdan îl critică public pe Ilie Bolojan și contestă modul în care este prezentată reducerea deficitului în primele șapte luni din 2026, notează stiripesurse.ro.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei, echivalentul a 2,34% din PIB, în primele șapte luni ale anului. În aceeași perioadă din 2025, deficitul era de 76,44 miliarde de lei, respectiv 3,99% din PIB. Reducerea nominală este de 28,36 miliarde de lei, aproximativ 37%.
Rareș Bogdan susține însă că această cifră trebuie privită cu prudență.
Rareș Bogdan contestă modul de calcul al deficitului
Europarlamentarul face diferența între execuția bugetară prezentată în sistem cash și metodologia ESA 2010, utilizată la nivel european pentru raportarea deficitului și datoriei publice.
În sistemul cash, sunt urmărite în principal încasările și plățile efectuate într-o anumită perioadă. În schimb, metodologia ESA 2010 funcționează, în principiu, pe baza angajamentelor, astfel încât tranzacțiile sunt înregistrate atunci când activitatea economică are loc, nu doar atunci când banii sunt efectiv plătiți.
Datele europene privind procedura de deficit excesiv sunt raportate către Eurostat pe baza standardelor ESA 2010, iar acestea nu reprezintă o raportare lunară a deficitului în același format ca execuția bugetară cash.
Exemplul dat de Rareș Bogdan: o lucrare finalizată, dar neplătită
Pentru a explica diferența dintre cele două abordări, Rareș Bogdan folosește exemplul unei lucrări publice. În scenariul prezentat de europarlamentar, statul poate finaliza și inaugura o grădiniță sau un tronson de autostradă, însă plata către constructor să fie amânată.
În opinia lui Rareș Bogdan, o asemenea întârziere poate face ca plata să nu apară imediat în execuția cash, deși obligația statului există deja.
Europarlamentarul susține că, în cazul metodologiei ESA, momentul relevant este cel al nașterii obligației economice, nu exclusiv momentul în care banii părăsesc conturile statului.
Rareș Bogdan îl acuză pe Bolojan că amână plățile
De aici vine acuzația directă lansată de Rareș Bogdan la adresa premierului.
Liberalul susține că guvernul ar fi amânat plata unor facturi, servicii, salarii și alte obligații pentru a obține o imagine mai bună a deficitului calculat în sistem cash.
„Bolojan amână plățile pentru a scădea deficitul cash”, este acuzația formulată de europarlamentar.
Rareș Bogdan afirmă că reducerea deficitului nu ar proveni în principal din eficientizarea administrației, ci dintr-un cumul de măsuri precum majorarea taxelor, eliminarea unor facilități fiscale, înghețarea unor cheltuieli și, susține el, întârzierea unor plăți.
Acestea sunt însă acuzațiile lui Rareș Bogdan, iar afirmațiile sale nu reprezintă, în sine, o confirmare independentă că guvernul a manipulat deficitul.
Investițiile și fondurile europene, în centrul disputei
Un alt punct criticat de Rareș Bogdan îl reprezintă investițiile și plățile aferente proiectelor finanțate din fonduri europene. Europarlamentarul susține că firme și angajați implicați în astfel de proiecte ar fi ajuns să aștepte plăți de la stat și acuză blocaje care ar afecta economia.
În același timp, mecanismul fondurilor europene presupune că banii sunt alocați de Comisia Europeană, iar plata către beneficiari este gestionată prin instituțiile române competente, după verificarea și aprobarea cererilor de plată sau rambursare.
Rareș Bogdan afirmă că întârzierea unor astfel de plăți poate influența temporar execuția cash, în timp ce obligațiile economice rămân relevante în calculul conform standardelor europene.
Ce spune Bolojan despre reducerea deficitului
Ilie Bolojan a susținut în repetate rânduri că reducerea deficitului trebuie continuată pentru ca România să își respecte angajamentele și să evite deteriorarea ratingului de țară.
La sfârșitul lunii august, premierul interimar afirma că, dacă direcția de reducere a deficitului este menținută, România ar putea ajunge la un deficit de aproximativ 6% și a avertizat că abandonarea acestei traiectorii ar putea impune ulterior măsuri mult mai dure.
La 1 septembrie, Bolojan a insistat că măsurile adoptate până atunci produc efecte în reducerea deficitului în 2026, dar că viitorul guvern va trebui să găsească noi soluții pentru reducerea cheltuielilor și pentru o mai bună eficiență a banilor publici.
Conflictul din PNL se adâncește
Atacul lui Rareș Bogdan adaugă o nouă dimensiune disputei privind politica fiscală a României.
În timp ce Guvernul prezintă reducerea deficitului drept rezultatul măsurilor de consolidare fiscală, Rareș Bogdan susține că rezultatul este obținut cu costuri sociale și economice importante și că unele obligații de plată ar fi fost împinse în viitor.
Miza este una majoră: România trebuie să demonstreze partenerilor europeni și piețelor financiare că reducerea deficitului este una sustenabilă și nu rezultatul unor efecte temporare ale calendarului de plăți.
De altfel, chiar Ilie Bolojan a avertizat că măsurile adoptate până acum nu vor fi suficiente pentru reducerea deficitului și în 2027, ceea ce înseamnă că viitorul guvern va trebui să continue ajustarea cheltuielilor și să mențină disciplina bugetară.
