Reorganizarea administrației publice și o nouă lege a salarizării sunt necesare, însă schimbările nu trebuie să afecteze personalul din primării și accesul cetățenilor la serviciile administrative. Este semnalul transmis de Marius Cuțitoiu, vicepreședintele Consiliului Județean Gorj, care atrage atenția asupra nivelului scăzut al salariilor din administrația locală și asupra riscurilor pe care le poate aduce o eventuală reorganizare teritorială.

Cuțitoiu susține că este nevoie de o nouă lege a salarizării, în condițiile în care măsurile adoptate de Guvernul Bolojan nu ar fi dus la o implicare mai mare a aparatului administrativ în atragerea fondurilor europene. „Este nevoie de o lege a salarizării, însă măsurile luate de guvernul Bolojan nu au dus nici măcar la angrenarea aparatului pentru a se implica în atragerea de fonduri europene. Să se implice mai mult, nu a mai dat sporuri și, automat, salariile au scăzut. În primării salariile sunt foarte mici, nu mai vorbim de UAT-urile cu 9 consilieri”, susține Marius Cuțitoiu.

Vicepreședintele Consiliului Județean Gorj atrage astfel atenția asupra situației personalului din administrația locală, unde nivelul redus al veniturilor poate face dificilă păstrarea angajaților și, implicit, asigurarea unor servicii administrative eficiente pentru cetățeni.

Vești despre reorganizare?

În ceea ce privește reorganizarea teritorială, Cuțitoiu consideră că o eventuală comasare a unor unități administrativ-teritoriale trebuie făcută cu atenție, astfel încât cetățeanul să nu fie obligat să parcurgă distanțe mari pentru a avea acces la serviciile primăriei.

„Unești două primării, trebuie să lași sedii administrative. Nu poți să unești patru comune mici, să faci una mare, de 10.000 de persoane. Trebuie să asiguri și accesibilitate cetățeanului la documente. Vom vedea în ce formă se poate aplica”, a transmis Marius Cuțitoiu, vicepreședintele Consiliului Județean Gorj.

Mesajul vine în contextul discuțiilor privind eficientizarea administrației publice și reducerea cheltuielilor, teme care pot avea un impact direct asupra primăriilor din județ. Dincolo de cifre și organigrame, reorganizarea ridică însă o întrebare esențială: cum poate fi făcută administrația mai eficientă fără ca personalul din primării și cetățeanul să fie cei care suportă costul reformei?