Scăderea accentuată a debitului Dunării readuce în prim-plan vulnerabilitatea unor surse de producție a energiei electrice. Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, la intrarea în România fluviul a ajuns la un debit de doar 1.700 de metri cubi pe secundă, cel mai redus nivel înregistrat din 1996 și cu mult sub media multianuală a lunii iulie, de aproximativ 4.700 de metri cubi pe secundă.
Efectele se resimt deja în transportul naval și în agricultură, iar specialiștii avertizează că, dacă seceta se va prelungi, producția de energie hidro va fi afectată. Consultantul în energie Dumitru Chisăliță atrage atenția că, în scenarii extreme, nivelul scăzut al Dunării ar putea crea probleme inclusiv pentru funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă.
În acest context, revine în discuție rolul producătorilor de energie care nu depind direct de condițiile meteorologice. Complexul Energetic Oltenia, aflat într-un amplu proces de restructurare și cu termene asumate pentru închiderea grupurilor pe cărbune, este invocat frecvent de susținătorii săi ca o sursă de energie capabilă să producă electricitate indiferent dacă este secetă, plouă, bate vântul sau este caniculă.
Spre deosebire de hidrocentrale, care depind de debitele râurilor, sau de parcurile eoliene și fotovoltaice, influențate de condițiile atmosferice, grupurile pe cărbune pot asigura producție în bandă, atunci când sistemul energetic are nevoie de stabilitate.
De altfel, în perioadele cu temperaturi extreme sau în momentele în care producția din surse regenerabile scade, grupurile Complexului Energetic Oltenia au fost utilizate pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național.
Dezbaterea privind viitorul CEO rămâne una deschisă. Pe de o parte, România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență reducerea treptată a producției pe bază de cărbune. Pe de altă parte, episoadele de secetă severă și provocările tot mai dese generate de schimbările climatice readuc în atenție întrebarea dacă renunțarea rapidă la capacitățile convenționale nu ar putea afecta siguranța energetică a țării.
Astfel, în timp ce Dunărea atinge minime istorice, iar producția hidro este pusă sub presiune, discuția despre rolul Complexului Energetic Oltenia în mixul energetic național devine din nou una de actualitate.
