Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara găzduiește, între 30 septembrie și 4 octombrie, expoziția „Itinerarii și Porți. Povești și simboluri ale porților tradiționale gorjene, în dialog cu Poarta Sărutului”. Publicul poate vedea cele două porți din lemn realizate în rezidențele artistice din Gorj și Maramureș, precum și o selecție de fotografii din cercetarea de teren făcută de echipa proiectului în 19 sate gorjene, a declarat, marți seara, pentru AGERPRES, președinta Docuart, Daniela Apostol.
Expoziția, curatoriată de Andrei Fășie, va fi prezentată miercuri, de la ora 10.00, în cadrul simpozionului „Sat în stat”, care reunește la Curtișoara peste 25 de muzeografi, etnografi, cercetători și reprezentanți ai Academiei Române.
Sculptorul Ștefan Strâmtu spune că prin porțile cioplite încearcă să păstreze vie memoria locului și ceva din lumea de odinioară. „Mă bucur atunci când văd că oamenii se emoționează și devin curioși să le observe atent detaliile”, a afirmat acesta.
Potrivit curatorului, proiectul este construit de-a lungul drumului parcurs de porțile tradiționale, atât simbolic, cât și din perspectiva receptării contemporane, mai ales prin Poarta Sărutului a lui Constantin Brâncuși. „La Târgu Jiu, porțile se deschid spre începuturi noi, dar se și închid, asemenea sărutului sculptat în piatră de Brâncuși”, a spus Andrei Fășie.
Expoziția fotografică însoțește cele două lucrări și prezintă porți din cele 19 sate parcurse de echipă. Cercetarea privește poarta nu doar ca obiect de arhitectură tradițională, ci și ca prag simbolic, loc al trecerilor importante din viața comunității și purtător al unei identități vizuale care ajunge, prin Brâncuși, într-un limbaj artistic universal.
Organizatorii pregătesc alte două expoziții, la Târgu Jiu și la București, pentru a ajunge la noi categorii de public. Proiectul urmărește o cartografiere a porților gorjene încă existente, înainte ca multe dintre ele să dispară, și deschide o discuție despre cum poate fi cunoscut, transmis și reinterpretat un patrimoniu viu.
Proiectul aparține Asociației Docuart și este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). El este realizat în parteneriat cu Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria Municipiului Târgu Jiu și Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu.
