În ultimele săptămâni s-a observat o tendință de depreciere a leului, semn că BNR ar putea accepta o creștere a cursului, care a atins în 19 mai un record de 4,9783 lei.
Euro a încheiat săptămâna cu o medie de 4,9690 lei, când transferurile s-au realizat în culoarul 4,967 – 4,971 lei. Trebuie semnalat faptul că înainte de deschiderea pieței și închiderea ei, cotațiile de pe piețele externe au fost de 5,065 lei.
Deficitul de buget și cel de cont curent sunt principalele pericole pentru leu, chiar dacă statul român s-a împrumutat la începutul săptămânii trecute cu 1,75 miliarde euro printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența în 10 ani și alte 1,5 miliarde euro prin titluri de stat scadente în 2028.
„Dezechilibrul fiscal-bugetar al României este în mod categoric şi recunoscut ca fiind principala problemă pe care o avem în prezent de rezolvat. Şi avem şi o presiune a timpului”, a declarat vineri guvernatorul BNR.
Aceste date impun politici ale guvernului care să permită continuarea atragerii de fonduri prin PNRR, în condițiile în care consumul intern a încetinit, chiar dacă, conform INS, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor luna trecută, la 9,43%, de la 9,44% în iulie.
Analiștii Băncii Transilvania prognozează o creștere a „prețurilor de consum (pe indicele armonizat UE) cu ritmuri medii anuale în decelerare de la 12,0% în 2022, la 9,7% în 2023, 4,9% în 2024, respectiv 4,0% în 2025″.
Chiar dacă Consiliul Concurenței a efectuat un nou control la băncile comerciale, nu au mai fost înregistrate scăderi ale dobânzilor interbancare așa cum s-a întâmplat în noiembrie trecut, când ele au au coborât cu mai mult de 1,5 puncte procentuale. Piața nu a răspuns nici la decizia BCE de a majora rata de referință, în condițiile în care inflația din România a stagnat în august.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%, valoare stabilită în urmă cu mai mult de o lună. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.
Săptămâna aceasta, Finanțele au programat trei licitații cu titluri de stat, cu scadențele octombrie 2028, cu o valoare de 690 milioane lei, aprilie 2031, prin care se dorește să atragă 805 milioane lei și aprilie 2036 cu o valoare de 575 milioane RON.
Înainte de ședința de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfășura săptămâna viitoare, euro a cunoscut o scădere constantă și s-a tranzacționat vinerea aceasta la 1,0633 – 1,0688 dolari. În piața locală, media monedei americane a crescut vineri la 4,6583 lei.
Dolarul ar putea să continue evoluție ascendentă începută în urmă cu 9 săptămâni, timp în care euro s-a depreciat cu peste 5,6%. Tendința monedei unice se va amplifica, după ce oficialii BCE au anunțat că decizia de joi de a majora rata de dobândă de referință cu 25 puncte bază la maximul istoric de 4,50%, a fost ultima din acest ciclu monetar.
Francul elvețian a închis săptămâna pe apreciere cu un curs de 5,2031 lei. O evoluție identică a avut media lirei sterline care a urcat la 5,7941 lei.
Metalul galben a crescut vineri la 1.915 – 1.931 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a urcat la 287,3566 lei, și a recuperat pierderile din zilele precedente.
La sfârșitul săptămânii, bitcoin stagna în culoarul 26.250 – 26.850 dolari iar ether se mișca între 1.620 și 1.650 dolari.
Analiza cuprinde perioada 11 – 15 septembrie
