Fluctuaţiile raportului euro/leu au continuat să fie minime, de circa jumătate de ban, semn că efectele promulgării Legii „Dării în plată” nu au fost atât de mari precum anticipau unele analize ale bancherilor. Factorii externi, precum revenirea în prim plan a datoriei suverane a Greciei sau referendumul privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană dar şi situaţia economiei mondiale, după încetinirea semnificativă a creşterii a celei chineze, reprezintă pericole mult mai mari pentru leu.
Cursul euro a crescut de la 4,4884 la 4,4910 lei, într-o şedinţă în care culoarul de tranzacţionare s-a redus la 4,4870 – 4,4920 lei. Astfel, leul s-a arătat a fi mult mai stabil în această perioadă comparativ cu alte monede din regiune. Dolarul american a scăzut de la 3,9424 la 3,9405 lei iar cotaţiile din piaţa valutară au fluctuat între 3,938 şi 3,949 lei. Media monedei elveţiene, care se deprecia pe pieţele internaţionale la 1,108 – 1,11 franci/euro, a scăzut de la 4,0518 la 4,0472 lei, nou minim al ultimelor trei luni. Monedele din regiune îşi temperau deprecierea faţă de euro din ultimele zile. Cea poloneză se tranzacţiona între 4,416 şi 4,429 zloţi iar cea maghiară între 314,3 – 315,3 forinţi. Perechea euro/dolar se tranzacţiona între 1,1372 şi 1,1399 dolari, valori aproape identice cu cele de luni şi marţi. Evoluţia stabilă se datorează lipsei unor date economice fundamentale venite de pe cele două maluri ale Atlanticului. Reamintim că euro a crescut în 3 mai la 1,1616 dolari, nivel maxim al ultimelor aproape nouă luni, nivel care, conform analizei tehnice, ar putea împinge cotaţiile până la 1,20 dolari.
