Cancelarul german Friedrich Merz a sugerat o posibilă amânare a închiderii ultimelor termocentrale pe cărbune, până la finalizarea noilor centrale pe gaze necesare pentru echilibrul rețelei electrice. Merz a argumentat că securitatea energetică a industriei trebuie să rămână o prioritate, deși propunerea sa generează tensiuni între guvern, Parlament și sectorul regenerabilelor, care avertizează că întârzierea tranziției verzi ar putea compromite obiectivele climatice ale Germaniei.
Germania și-a planificat eliminarea cărbunelui până în 2038, însă autoritățile estimează că va fi nevoie de 22–36 GW de capacități noi până în 2035 pentru a compensa scăderile de producție ale energiei regenerabile. Cancelarul a subliniat că siguranța aprovizionării pentru industrie este prioritară și a sugerat centralele pe gaze ca soluție de tranziție, cu planuri de conversie treptată la hidrogen.
Situația din Germania vine în contextul în care și România a început să-și redefinească strategia de eliminare a cărbunelui, dupa ce initial s-a angajat să facă o tranziție mai rapidă decât Germania, acum se confruntă cu dileme privind securitatea energetică. Ministrul Energiei de la București încearcă să amâne planul de închidere a centralelor pe cărbune, invocând necesitatea menținerii stabilității rețelei, în timp ce capacitățile regenerabile nu pot acoperi integral cererea.
Astfel, atât Germania, cât și România se află într-un punct delicat: trebuie să echilibreze obiectivele climatice ambițioase cu asigurarea unei aprovizionări stabile cu energie, ceea ce face ca discuțiile privind termocentralele pe cărbune să rămână centrale în politicile energetice naționale.
