Recensământul euforiei

Recensământul populaţiei României, programat într-o perioadă dubioasă, naşte multe suspiciuni şi reticenţe venite din partea oamenilor. Oameni care dacă nu s-ar afla sub influenţa fricii faţă de amenda babană care ameninţă, nu cred că ar da curs invitaţiei recenzorilor, de a răspunde la numeroasele şi dubioasele întrebări, cuprinse în regulamentul recensământului. De ce a fost aleasă această perioadă a anului, nu mai este niciun secret, având în vedere că şi alegerile parlamentare sau prezidenţiale, tot cam în aceeaşi perioadă a anului au „căzut”. Cea mai credibilă concluzie care s-ar putea trage din aceste programări octombriano-noiembriene, dar şi uneori decembriene, ar fi starea euforică în care se află marea parte a românaşilor, datorată existenţei din belşug a tulburelului. Cu siguranţă că dacă astfel de evenimente ar fi programate în alte perioade ale anului, că doar zilele nu sunt intrate în sac, altele ar fi şi răspunsurile solicitate de către recenzori, altele ar fi şi datele problemelor de la alegeri. De fapt ce se urmăreşte, şi de ce vor atâtea şi astfel de date despre noi, nu este greu de ghicit, dar este greu de dovedit. Explicaţiile ar fi că aceste date sunt solicitate în mod expres de către UE şi ONU, dar liderul PSD, Victor Ponta, ne spune că „divulgarea” CNP-ului către recenzori ar fi o gravă eroare, deoarece actuala putere s-ar putea folosi de aceste date cu caracter secret, pentru a putea să falsifice viitoarele alegeri locale şi parlamentare ce vor avea loc în anul 2012. Dacă, acesta ar fi principalul motiv al recensământului, deci obţinerea CNP-ului, hai să fim serioşi, acesta s-ar putea afla destul de uşor şi din diverse locuri. Să nu mai gândim mai departe, ci doar la umilita poliţie care nu mai mişcă-n front. Rămâne de văzut dacă puterea va fi mulţumită de rezultatele recensământului, de felul în care a răspuns populaţia chemării la interogatoriu, şi de felul în care binecuvântatul tulburel şi-a făcut efectul, care de multe ori s-a dovedit miraculos şi decisiv.