Sărbătoarea începe din seara Anului Nou, numită şi seara Sfântului Vasile, când flăcăii se strâng în cete şi merg cu Pluguşorul.
După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.
În unele zone ale ţării, este obiceiul de a se face un fel de pâini cu mai multe straturi între care se pun unul sau mai mulţi bani de argint numiţi ”paralu al Aghiu Vasile”. La prânz, familia mănâncă această pâine, iar cei care găsesc bănuţii au noroc în anul ce vine.
În Moldova, în Ajun de Sânvasâi, se aşază 12 coji de ceapă, în care se pune sare şi a doua zi se află în care luna va ploua şi în care nu: dacă ceapa a lăsat apă, înseamnă că acea lună va fi ploioasă, dacă nu, e semn de secetă.
Un alt obicei este cel al Dezlegării Anului, cînd cete de tineri colindă pe uliţele satului şi cu vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele înlătură forţele malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare recoltei. Feciorii dezleagă şi cununiile cu un descântec: „Slobozim câşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori”, scrie Știri pe Surse.ro. În tradiţia populară se mai spune că aşa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, aşa va fi omul tot anul.
În ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice şi se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap.
Cel mai răspândit obicei este atingerea unui mielului numit Vasilică. Se zice că gestul aduce noroc şi bogăţie.
Tradiţia populară spune şi că de Anul Nou se înnoiesc toate şi de aceea oamenii trebuie că în prima zi din an să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul:
„Atunci să te păzeşti să nu te superi, să nu te sfădeşti, să fii vesel şi tot anul aşa vei fi”.
