Un artist popular din localitatea Novaci şi-a transformat casa într-un muzeu. Daciana Ungureanu are sute de obiecte de ceramică pe care le-a pictat cu migală şi mare talent. În plus, aceasta deţine o colecţie impresionantă de costume populare şi covoare, cele mai multe reprezentând o moştenire de familie
Daciana lucrează chiar şi câteva zile pentru a realiza un obiect de ceramică de dimensiuni mai mari: „La cele mai mari este nevoie să lucrez mai multe şedinţe în zile diferite. Chiar şi la pensula «zero» îi mai tai din păr, pentru că mie îmi plac desenele mai fine. Pentru mine este o modalitate de exprimare. Eu sunt mai timidă şi nu îmi place să vorbesc mult şi consider că lucrările mele ar putea să vorbească mult mai bine. Dorinţa mea este de a aduce în contemporaneitate lucrările pe care le realizez, de a face ca o familie tânără să îşi dorească asemenea obiecte la ei în casă“.
Daciana Ungureanu este meşter popular de artă decorativă şi îi învaţă pe elevii din comunitatea sa acest meşteşug. Farfuriile şi vasele pictate de ea sunt speciale, fiind îmbogăţite cu o multitudine de simboluri şi forme ancestrale. Lucrările sunt realizate deosebit de minuţios.
Moştenire de familie
Daciana Ungureanu deţine numeroase costume populare, cele mai multe fiind moştenire de familie. Unele fiind vechi şi de 100 de ani.
„Păstrez cu sfinţenie primul meu costum de popular lucrat de bunica mea, atunci când aveam vârsta de trei ani. Am o colecţie de ii şi cămăşi. Unele dintre ele sunt lucrate de bunica şi de mama mea. Înainte, fetele îşi coseau foarte multe haine până la vârsta de 18 ani. Sunt cămăşi speciale, cu diferite motive populare. Cea mai veche cămaşă are 100 de ani. Este o cămaşă pe de-a întregul, adică are şi poalele prinse de ea. Este făcută din pânză groasă, de casă, iar culoarea este dată de mărgele. Este o cămaşă superbă. Mai am o cămaşă la fel de veche, care a aparţinut străbunicului meu“, explică Daciana.
Fiecare obiect de colecţie are o poveste
Fiecare obiect de colecţie are o poveste specială. „La cele mai mari este nevoie să lucrez mai multe şedinţe în zile diferite. Chiar şi la pensula «zero» îi mai tai din păr, pentru că mie îmi plac desenele mai fine. Pentru mine este o modalitate de exprimare. Eu sunt mai timidă şi nu îmi place să vorbesc mult şi consider că lucrările mele ar putea să vorbească mult mai bine. Dorinţa mea este de a aduce în contemporaneitate lucrările pe care le realizez, de a face ca o familie tânără să îşi dorească asemenea obiecte la ei în casă“, a povestit Daciana Ungureanu.
Ea mai deţine şi alte obiecte vestimentare sau necesare pentru locuinţe, cum ar fi: velinţe, catrinţe, vâlnice, marame, covoare, fiecare având o poveste aparte. „Am un covor deosebit, care are o poveste impresionantă. Sunt a cincea moştenitoare pe linie maternă, iar în timpul Primului Război Mondial a fost îngropat în dealurile Crasnei pentru a fi proteja. Este perfect. Nu are niciun defect, fiind vopsit cu culori naturale“, se mândreşte Daciana.
Prezentă an de an la Târgul de Crăciun organizat de Ambasada SUA
Obiectele realizate de Daciana sunt mai apreciate de persoanele din oraşele mari ale României sau din străinătate: „În general, străinii şi persoane din marile oraşe apreciază obiectele pe care le realizez. Particip la expoziţii în ţară şi în străinătate. Am mers la Ambasada Statelor Unite ale Americii de şapte ori la Târgul de Crăciun“, a relatat Daciana Ungureanu.
„Mă simt foarte bogată şi responsabilă“
Daciana spune că se simte extrem de responsabilă pentru că trebuie să păstreze colecţiile impreionate pe care le deţine: „Este şi casă, şi muzeu. Este un mod de viaţă pentru noi. Mă simt foarte bogată şi responsabilă de a le păstra şi le a duce mai departe. Sunt fericită că deţin o astfel de colecţie de haine populare. Când vin şi le văd se poate schimba ziua mea. Îmbrăcând o astfel de cămaşă, porţi pe umeri istoria ţării tale“, simte Daciana.
