Dacă vrei să vezi ce fel de prieteni ai sau dacă rudele îți sunt realmente aproape spune-le că ai în plan un nou proiect, că ai aplicat pentru un job, că-ți deschizi o afacere etc. După ce se miră o perioadă de ”îndrăzneala” ta urmează fie partea în care încearcă să te demoralizeze, fie partea în care te acuză pentru că ”risipești timp și bani”. Ați ghicit….invidia.
Și mai grav este atunci când le spui abia după reușită, sau poate află din alte surse. Unii te sună să te felicite pe bune, alții te sună doar să-ți spună că se miră că ai reușit și cel mai grav este că unii te ceartă că nu le-ai spus și lor din timp, de parcă asta ar fi făcut diferența.
Un prieten care ajunge să te invidieze pentru cine știe ce rațiune ar trebui să te facă să-ți pui niște întrebări. În primul rând, să te întrebi dacă respectivul îți este cu adevărat prieten.
Dar totuși ai răbdare cu el, mai dă-i șansă. Este posibil ca el fie copleșit pur și simplu de anumite greutăți iar gândul că cineva este mai norocos, fără să merite, se poate naște ușor în mintea lui. Ai puțină răbdare pentru că unele probleme chiar sunt temporare.
Invidia unui prieten poate fi dureroasă iar răbdarea ta nu poate fi la nesfârșit. Așa că, atunci când invidia persită, trebuie să mergi mai departe și să elimini din viața ta pe cei care cred că tu ai un noroc pe care nu-l meriți, iar ei au ghinioare necuvenite.
Un studiu arată cu 80% dintre români sunt invidioși. Se pare că este în gena noastră, ne-am născut cu ”defectul” ăsta. Întrebarea este de ce nu folosim invidia în favoarea noastră? De ce să pierzi vremea aiurea fiind invidios pe cineva când poți folosi acel timp pentru a face ceva să-ți fie și ție mai bine?
E mai ușor doar să stai să privești în ”curtea vecinului”, să dai din gură și chiar să inventezi povești (a furat, a primit/a dat șpagă, afaceri necurate etc) cum a reușit X să-și facă casă, să-și cumpere mașină etc. Orice ai face, invidiosul va încerca să te convingă pe tine și pe cei din jur că reușita ta este doar o coincidență sau a ținut doar de noroc.
Invidia este un sentiment de frustrare, nemulțumire, răutate care blochează și stopează evoluția noastră.
Dacă tot nu putem scăpa de de ea, putem folosi invidia ca bază a dorinței de a investi efort în îmbunătățirea propriei vieți și, prin urmare, consecințele acesteia ar deveni pozitive.
Astăzi nu simt invidie și asta se datorează încrederii în mine dar și a toleranței față de ceilalți.
Am o părere bună despre mine. Chestia este că uneori mai bat câmpii iar atunci când o fac…nu prea mă prind :) :) :).
