Tudor Gheorghe a promis că face pentru Pandurii,
Un imn ce nu s-a văzut, unul la „ruperea gurii”.
A mai dat spre înştiinţare, adoratul nostru VIP,
Că o dată cu cântarea, face şi-un videoclip.
L-am căutat la Craiova, la Podari şi peste Jiu,
Să mă înţeleg cu el, să-i ciupesc un interviu.
Reporter: – Să trăieşti mare maestru, cântec sfânt, legendă vie!
Poţi să ne reciţi din cântec, aşa ca pe poezie?
Tudor Ghe.: – E secret, pân’ o să fie, nu am voie, e trădare,
Nu vreau să îl şucăresc nicidecum, pe bossu-al mare!
Rep: – Doar o strofă, nea Dorele, nu se prinde nea Mărin,
Şi-apoi chiar dacă observă, e de gaşcă, băiat fin …
T. Ghe: – Muicăăă, să trăiască sindicatu’, c-a făcut pe dracu-n patru,
Să aveţi băieţi de soi, ce joacă cu cracii goi! …
Rep: – Mulţumesc nea Tudorele, vreau să te mai rog un pic,
Să ne spui o vorbă, două, şi despre videoclip!
T. Ghe: – Tot la fel, foarte pe scurt, ca să nu iese nasol.
Ce să spun, ceva şucar, am filmat pe Sohodol.
Condescu-n rolu’ lu’ Tudor, pe-un cal negru, înspumat,
Dă cu barda, cu cosoru’, cu măciuca-n lung şi-n lat.
Temelescu pe-un măgar, pe piept cu două ciocane,
Le împarte la panduri, carcalete şi bomboane …
Se ascunde după stâncă, trage iute şi cu sete,
O săgeată-n inamic, şi pe gât,un carcalete!
Rep: – Ce-au mai făcut nea Dorele, că se-auzea zarvă mare?
T. Ghe: – Mucles bă! Îţi e de-ajuns, ne întâlnim la lansare! …
