spot_img
10 C
Târgu Jiu
vineri, noiembrie 1, 2024
Altele
    Acasă Blog Pagina 19622

    Boagiu nu a reziliat contractul maghiarilor

    0

    După ce la sfârşitul săptămânii trecute, premierul Emil Boc declara la Târgu-Jiu că se rezolvă problema reabilitării „în imediata apropiere”, constatăm că acel contract nu a fost reziliat şi maghiar vor să cârpească proţiunea de drum dintre Rovinari şi Bumbeşti-Jiu. Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu şi directorul demis al Secţiei de Drumuri Naţionale Gorj, Dumitru Leuştean, au confirmat că acel contract nu este reziliat. Boc se face de râs susţinând că ştie problema şi se rezolvă în „imediata apropiere”. Sala l-a aplaudat când l-a auzit că „se implică” dar adevărul scoate la iveală că premierul nu a făcut altceva decât să ţină un discurs fără acoperire, specific în campania electorală.

    Urmând exemplu predecesorului Radu Berceanu la Ministerul Transporturilor, Anca Boagiu este la fel de indiferentă faţă de situaţia drumului dintre Rovinari şi Bumbeşti-Jiu. Subprefectul judeţului, Marcel Romanescu declara pentru cotidianul „Impact în Gorj”, că „am primit informaţia de la doamna ministru Anca Boagiu prin care ni s-a trasnmis faptul că a trimis notificare societăţii ce trebuia să execute lucrările de reabilitare pe DN 66, Rovinari-Bumbeşti-Jiu. De altfel, am ţinut permanent legătura cu Ministerul Transporturilor, însă erau anumite condiţii ce nu puteau fi încălcate. Termenul de reziliere a contractului a expirat în ianuarie 2011”. Romanescu a fost şi el dus în eroare de sursele guvernamentale. În realitate, nu s-a întâmplat nimic, ba mai mult, maghiari au venit să anunţe că vor să înceapă lucrări de întreţinere a drumului predat acum mai bine de trei ani.

    Leuştean, demis de cea care susţine maghiarii

    Dumitru Leuştean a fost înlocuit din funcţie prin ordin al conducerii CNADR. Noul director este Ion Dina, care a mai ocupat această poziţie înaintea lui Leuştean. Destitutirea a avut la ordinul dirctorului CNADR, Daniela Drăghia, numită şi ea în funcţie acum o săptămână. Leuştean a declarat pentru cotidianul „Impact în Gorj” că va contesta demiterea considerând că nu există motive pentru schimbarea din funcţie. Leuştean susţine că noua şefă de la Drumurile Naţionale este cea care a răspuns de acest proiect şi a supervizat desfăşurarea contractului cu maghiari. Pentru dezinteresul în soluţionarea aceste probleme, Drăghia a fost promovată şefă ca să se ocupe la fel de „bine” de toată reţeaua de drumuri naţionale.

    Călinoiu reacţionează

    „Am făcut o scrisoare către Ministerul Transporturilor în care cerem rezolvarea problemelor cu DN 66. Nu e normal să fie trase la răspunde autorităţile locale, Consiliul Judeţean, care nu au competenţă în această problemă. Nu înţeleg cum un contract care trebuia reziliat, de fapt nu este şi mai mult am înţeles că au şi prelungit perioada de execuţie”, a declarat Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean. Călinoiu a mai precizat că declaraţiile lui Emil Boc de la conferinţa de alegeri a PD-L Gorj, referitoare la reabilitarea drumului, au fost doar vorbe de campanie electorală.

    Drumul rămâne un vis

    Reprezentanţii societăţii VEGYEPSZER ZRT au câştigat lucrarea contra sumei de 23,8 milioane de euro, pentru tronsonul Rovinari-Bumbeşti-Jiu, distanţă ce totalizează 44,6 kilometri de şosea. Lucrările au fost demarate în august 2007 şi ar fi trebuit finalizate, conform contractului, în august 2009. Până în prezent, constructorul se poate „lăuda” că a realizat doar 4,7% din lucrări. Reabilitarea Drumului European 79 face parte dintr-un program guvernamental cu fonduri de la Banca Europeană de Investiţii. Dacă lucrările pentru tronsonul Filiaşi -Rovinari au fost câştigate de firma spaniolă FCC Construction, contra sumei de 34,9 milioane de euro, ungurii au oferit şi şi-au adjudecat contractul la preţul de 23,8 milioane de euro, ei nereuşind să finalizeze contractul câştigat. De pe urma neseriozităţii ungurilor au avut de suferit atât şoferii aflaţi zilnic, în trafic, drumul fiind plin de gropi, dar şi judeţul, fiind serios afectat economic pentru că transportatorii şi investitorii evită această zonă din cauza infrastructurii.

    Romii, căutaţi de podoabe

    0

    Descindere în cartierul de rromi din localitatea Pişteştii din Deal. Şi asta, după ce poliţiştii au primit din partea autorităţilor italiene sesizări cu privire la furtul unor bijuterii de pe teritoriul Italiei, dar şi alte bunuri sustrase din ţară. Ieri dimineaţă, echipajele de poliţişti au efectuat patru percheziţii domiciliare cu scopul de a căuta bijuteriile sesizate ca fiind furate din Italia.

    Dis-de-dimineaţă, câteva echipaje de poliţişti au descins în comunitatea de rromi din Pişteştii din Deal. Oamenii legii au căutat câteva bunuri furate de pe teritoriul Italiei, dar şi din alte locuri din ţară. În principal, oamenii legii au căutat bijuterii, care se pare că au fost furate. Luaţi prin surprindere, localnicii din Budieni i-au lăsat pe poliţişti să-şi facă datoria, fără a fi recalcitranţi. „Au venit să caute bijuterii. Nu au găsit nimic, doar un lănţişor pe care îl port la gât de zece ani”, spunea ieri una dintre persoanele la care poliţiştii au intrat cu mandat de percheziţie. Alţi oameni au spus că sunt cinstiţi şi cuminţi rromii din Pişteşti, motiv pentru care i-au lăsat pe poliţişti să-şi facă datoria. „Au venit să caute nişte lucruri furate. Am auzit că e vorba de o icoană şi nişte bijuterii. Noi suntem cuminţi şi cinstiţi aici. Ei vin să îşi fac datoria”, a spus un alt localnic a cărei locuinţă a fost percheziţionată.

    Bijuterii furate, căutate în cartierul rromilor

    La finalul percheziţiilor autorizate de Judecătoria Târgu-Jiu, poliţiştii au luat cele câteva bunuri găsite pentru efectuarea unor cercetări. „La sesizarea autorităţilor italiene au efectuat patru percheziţii domiciliare în localitatea Pişteştii din Deal în căutarea unor bunuri semnalate ca fiind furate de pe teritoriul Italiei, dar şi din România. Au fost găsite câteva bunuri, care au fost fotografiate şi fixate criminalistic, urmând a lua legătura cu autorităţile italiene pentru a stabili dacă sunt cele date ca fiind furate”, a declarat Aurel Ungureanu, şeful Serviciului Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj. Toate bunurile identificate au fost fixate criminalişti, urmând ca poliţiştii gorjeni să ia legătura cu autorităţile italiene pentru a stabili dacă sunt aceleaşi bunuri semnalate ca fiind furate.

    SRI: România, sub risc intern şi internaţional

    1

    România se va confrunta în 2011 atât cu riscuri şi vulnerabilităţi interne, generate de corupţie, economie subterană, contrabandă şi crimă organizată, cât şi cu menţinerea sau chiar creşterea unor riscuri internaţionale – de la spionaj la insecuritate energetică, a declarat, miercuri, după şedinţa de bilanţ a Serviciului Român de Informaţii, directorul instituţiei, George Cristian Maior. ”O atenţie prioritară va fi acordată prevenirii terorismului, având în vedere că instabilitatea din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii poate avea anumite efecte asupra securităţii naţionale (…) Consider că eficienţa SRI şi capacitatea de a fi o instituţie în slujba cetăţeanului şi a statului depind în mod fundamental de modul în care ştim să ne adaptăm atât dinamicii de risc, cât şi oportunităţilor deschise de societatea informaţională. Pe această dimensiune ne propunem să evoluăm în următorii ani şi să ne consolidăm contribuţia la securitatea naţională”, a adăugat Maior.

    Bilanţ SRI

    Maior a spus că în 2010 SRI a început să se focalizeze pe dimensiunea de personal, de management al resurselor umane şi a menţionat că a fost definitivat un Ghid al Carierei în SRI şi a fost iniţiată o reformă relevantă a educaţiei, instruirii şi cercetării în intelligence. ”Odată implementat, ghidul va stabili trasee de carieră predictibile şi va oferi motivaţii profesionale pentru susţinerea performanţei individuale. (…) Bilanţul de anul acesta marchează finalizarea unor reforme majore în SRI conform Viziunii strategice 2007 – 2010 şi debutul unei noi etape de transformare a instituţiei noastre. Lansăm un nou document programatic denumit ‘SRI în era informaţională’ care îşi propune să stabilească obiectivele Servicului în perioada 2011 – 2015, orientate spre adaptarea instituţiei la evoluţiile actuale din domeniul tehnologiei şi informaţiei”, a explicat Maior.El a adăugat că proiectul va fi supus dezbaterii şi ulterior prezentat în CSAT.”Această viziune porneşte de la o abordare duală – tehnologia este atât un avantaj competitiv fundamental în lumea informaţiilor, cât şi o vulnerabilitate suplimentară de securitate. Ceea ce ne propunem să realizăm este să dezvoltăm şi să utilizăm în mod adecvat ‘puterea digitală’ pentru creşterea eficienţei în activitatea noastră, dar şi să abordăm şi să prevenim noile riscuri din domeniul cibernetic”, a mai spus Maior.

    Femeile de etnie romă, interesate de proiectul BARRABARRIPEN

    1

    Femeile de etnie romă vor fi ajutate să se integreze pe piaţa muncii şi vor fi sprijinite social. Municipiul Reşiţa implementează în perioada 03.01.2011-31.10.2012 proiectul „BARRABARRIPEN-un model inter-regional de incluziune destinat femeilor rome”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 6: „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul major de intervenţie 6.2: „Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”.

    Femeile de etnie romă vor avea şansa unei vieţi sociale mai bune prin acest proiect, potrivit oamenilor care s-au implicat în valorificarea lui. Din acest proiect fac parte municipiul Timişoara, municipiul Drobeta Turnu Severin, municipiul Târgu-Jiu, Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă, Braşov, Universitatea „Eftimie Murgu”, Reşiţa, Universitatea de Vest din Timişoara, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, Caraş-Severin, dar şi Asociaţia Parudimos. În judeţul Gorj a început implementarea acestui program şi deja s-au depus cinci dosare. Potrivit coordonatorului local al municipiului Târgu-Jiu, Claudia Daniela Marin, „prin activităţile sale proiectul propune un model inclusiv de incluziune socială a femeilor rome inactive profesional în 3 regiuni de dezvoltare ale ţării, prin structuri instituţionalizate de sprijin, programe individualizate de calificare-recalificare, sprijin şi monitorizare, campanii de conştientizare şi informare directă a decidenţilor pe piaţa muncii, şi indirect a comunităţilor rome şi a întregii societăţi, toate fundamentate ştiinţific prin studii şi cercetări la nivel local, regional şi interregional. Aceste demersuri sunt susţinute printr-un parteneriat solid între autorităţi locale, centre de cercetare, instituţii de ocupare a forţei de muncă şi ONG-uri specializate în problematica etniei rome”. În municipiul Târgu-Jiu proiectul se adresează unui număr de 152 de beneficiari, printre care, şapte persoane de etnie romă, mediatori sociali, 120 femei rome şi 25 manageri de firme. Valoarea proiectului se ridică la 5.351.091,55 lei, din care 5.244.069,77 lei constituie finanţare nerambursabilă.

    error: Content is protected !!