spot_img
11.9 C
Târgu Jiu
vineri, octombrie 18, 2024
Altele
    Acasă Blog Pagina 19775

    Nicolae Dobrin, modelul lui Alex Vlăduţi

    0

    Alexandru Vlăduţi este atacant, adică e omul plătit să dea goluri. Asta spune că-i şi place cel mai mult. „Ador clipele de bucurie de după înscrierea fiecărui gol”, povesteşte Alexandru Vlăduţi. Născut în data de 26 mai 1989, novăceanul Vlăduţi a început fotbalul la şcoala de fotbal a tatălui său. „Eram mic, aveam 7-8 ani când m-am apucat de fotbal. De mic mi-a plăcut acest sport şi nu regret că am decis să-l practic”, mai spune Vlăduţi.

    Atacantul celor de la Pandurii II povesteşte cum a făcut primii paşi în fotbal. „La 7 ani nu prea ştiam eu multe despre fotbal. Datorită Şcolii de Fotbal a tatălui meu am început să învăţ regulamentele şi tot ce înseamnă fotbalul. Dar, fotbalul adevărat l-am început la 14 atunci când am plecat la Şcoala de Fotbal a lui Nicolae Dobrin. Acolo am văzut cu adevărat ce e fotbalul. Eram pe sfârşitul clasei a VIII-a. Pentru mine numai numele Dobrin însemna mult. El e cel mai bun fotbalist român al tuturor timpurilor. Dobrin e un model pentru mine, la fel şi Eric Cantona”, a mai spus Vlăduţi. Despre experienţa la acea şcoală de fotbal, Vlăduţi spune că „a fost una extraordinară din care am învăţat multe”.

    A debutat în Liga 1

    După experienţa la Piteşti, Vlăduţi s-a întors pe meleagurile Gorjului. A devenit rapid unul din cei mai urmăriţi şi promiţători atacanţi de la Pandurii. „Dacă e serios o să ajungă mare, dar mai trebuie lucrat la el”, spunea Sorin Cârţu despre Vlăduţi. De fapt, acest atacant este golgeter la Pandurii II cu 20 de goluri marcate în ultimul an, iar la echipa mare a debutat sub comanda lui Sorinaccio. „Am debutat la Urziceni, nu o să uit niciodată acel meci. Era domnul Cârţu şi îi mulţumesc că a decis să mă arunce în luptă. Am jucat şi în Cupa României contra Universităţii Craiova cu domnul Grigoraş, antrenor. Sper să mai intru în vederile dânsului, aşa că mă pregătesc conştiincios”, mai spune Vlăduţi. În cantonamentul din Antalya atacantul novăcean a marcat patru goluri în patru jocuri pentru echipa a doua a pandurilor.
    Atunci când vine vorba despre autocaracterizare, Vlăduţi nu-i place să vorbească prea multe. „Domnii antrenori care mă ştiu pot să vorbească despre mine. Mie nu-mi prea place să vorbesc, dar simt că mă lipesc uşor la goluri, iar pentru un atacant asta e cel mai important”, a mai spus Vlăduţi. Despre modelul de antrenori, tânărul atacant ştie una şi bună. „Îmi plac tehnicienii care mizează pe sânge proaspăt, cei care au curaj să dea credit tinerilor”, a mai susţinut Vlăduţi. Acesta visează să ajungă un mare atacant, însă e adeptul paşilor mărunţi. „Mai am multe de învăţat. Nu visez să ajung la Steaua, Dinamo, Rapid sau CFR. Acum visez să joc din nou pentru Pandurii în Liga 1”, a încheiat Vlăduţi. Acesta a mai anunţat că atunci când se va lăsa de fotbal va face o şcoală de fotbal pentru a da Gorjului, fotbalişti adevăraţi.

    PDL Slivileşti

    0

    Potrivit autorităţilor locale, organizatorii alegerilor interne s-au desfăşurate într-un mod de-a dreptul greţos. Printre alte „locaţii” şi WC-ul şcolii.

    Altfel de înţelesuri

    0

    Sfârşitul de săptămână a oferit iubitorilor de artă un nou popas, la Galeriile Muncipale de Artă din Târgu-Jiu, printre linii, forme şi simplitate. Dezbrăcate de culori, însă, lucrările provoacă şi în acelaşi timp amintesc că totul are un început. Noi înţelesuri ies la iveală din mişcarea creioanelor, a tuşului sau cărbunelui.

    Lucrări de desen variate ca expresie şi stil aşteaptă ca iubitorii de artă, să le cunoască povestea. Este în fapt o manieră prin care artiştii plassici din Târgu-Jiu şi din judeţ încearcă să ne vorbească tuturor prin limbjul artei. Indiferent de zona din care vine, sculptură, sticlărie, grafică sau pictură, drumul nu începe fără un proiect, fără o stare şi mai ales fără un scop. Dacă puterea culorilor se vede în expresia tabloului , un plus de spiritualitate capată arta şi prin simplitate. Lucrările poartă semnătura unor nume de referinţă ca Valer Neag, Paul Popescu, Ileana Gheorghiu, Florin Gheorghiu, Mihai Ţopescu, Paul Popescu, dar pe lângă implicarea fiecăruia dintre cei aproape 20 de expozanţi, la fel de importantă rămâne tradiţia evenimentului. Artiştii vorbesc de stare, umanitate, spiritualitate, mişcare, echilibru, vorbesc de tot ceea ce are un început înainte de a se dezvolta în profunzimi. „Nu poţi să te aştepţi ca publicul să înţeleagă întotdeauna întocmai mesajul şi nu de la prima vedere, dar contează că încearcă. În fond şi noi tot acest lucru facem, încercăm noi abordări, noi provocări, dar publicul dacă îşi face timp să vină la Galerii, tot este mai aproape de semnificaţia lui. Desenul este o măiestrie, de la el pleacă totul iar ca şi tehnică are multe de spus. În plus, vine încărcat de istorie iar trecerea timplului îi dă căldură, emoţie, spiritualitate. Poţi surprinde un copil jucându-se, poţi să spui o poveste în mişcare”, a mărturisit artistul, Valer Neag.

    Expoziţia, o provocare pentru artişti

    Evenimentul este unul de tradiţie, ca şi organizare. „Desenul” este mai mult decât o expoziţie, este o provocare, acum că ne-am dezbrăcat de culoare şi am scos la iveală armura de idei pe care aşezăm noi sensuri. Fiecare artist sau categorie de artişti, fie ei sticlari, sculptori sau graficieni , împrumută lucrării din sensibilitate şi forţă. Iar lângă ele, se aşează cuminte jocul de linii, nu conflictul care poate apărea la culori”, a subliniat Florin Gheorghiu, vicepreşedinte Uniunii Artiştilor Plastici din Târgu-Jiu. Dacă din câteva impresii şi mărturii, publicul se poate simţi intrigat să descopere cu sufletul lucrările de desen, extrem de încântaţi am găsit la Galeriile de Artă câţiva tineri studenţi la Arte. „Îmi plac desenele, pentru că sunt simple iar tocmai această simplitate trebuie învăţată câteodată. Vorbesc şi ca tehnică şi ca emoţie. Au lumină, stil, şi au suflet. Şi cei mai mari pictorii lumii au slujit desenului. Mai mult, pe mine nu mă ajută doar ca studiu acest vernisaj, îmi dă prilej de noi înţelesuri”, a declarat unul dintre ei.

    Lorin Boian

    0

    Directorul UM Sadu, Lorin Boian, se gândeşte la o măsură de protecţie socială a angajaţilor pe perioada cât activitatea este întreruptă în uzină pentru reparaţii în urma exploziei.

    error: Content is protected !!