spot_img
19.8 C
Târgu Jiu
vineri, septembrie 20, 2024
Altele
    Acasă Blog Pagina 19913

    „Colindăm, colindăm…pe la boieri mari”

    1

    Instituţiile publice din municipiul Târgu-Jiu au fost luate cu asalt, în această perioadă, de către colindători. Mai mici sau mai mari, de cele mai multe ori de la unităţi şcolare din municipiu şi nu numai, colindătorii au venit să ureze de bine pentru anul care vine. Aceştia au fost întâmpinaţi de reprezentanţii autorităţilor, care le-au dat pachete şi cadouri pentru urările lor.

    Aproximativ o mie de colindători s-au înscris pe lista Prefecturii Gorj pentru a veni să colinde. Veniţi din toate colţurile judeţului, de la şcoli şi grădiniţe, copiii vin pregătiţi cu colinde frumoase pentru a le cânta reprezentanţilor autorităţilor judeţene şi locale, pentru că „aşa e datul din străbuni”. Strânşi în jurul bradului aflat în holul Prefecturii, micuţii au interpretat colinde pe care le-au învăţat la şcoală. Pachetele pe care aceştia le primesc conţin tot felul de produse, fiind destul de bogate. „În pachete sunt dulciuri, fructe, tot felul de produse. Avem mulţi colindători şi vin de peste tot”, a declarat Alina Iordăchescu, purtătoarea de cuvânt a Prefecturii Gorj. Banii pentru aceste cadouri provin din donaţii de la diferiţi sponsori. „Noi nu am dat bani pentru pachete. Toţi banii sunt din sponsorizări aşa că sunt mai pline şi mai consistente”, a mai spus Iordăchescu. Prefectul Liviu Andrei dar şi subprefectul Marcel Romanescu şi-au smuls ieri puţin din timpul lor pentru a asculta câteva grupuri de colindători, primindu-i cu bucurie pe micuţi.

    Cadouri de criză la Primăria Târgu-Jiu

    Altă instituţie, alţi colindători, aceeaşi atmosferă de sărbătoare. La Primăria Târgu-Jiu, lângă bradul de Crăciun amplasat în holul instituţiei, mai multe grupuri de copii s-au strâns ieri pentru a colinda angajaţii primăriei şi pe primarul Florin Cârciumaru. Veniţi de la şcoli din municipiu dar şi din alte câteva localităţi din judeţ, copiii au fost bucuroşi că pot vesti naşterea domnului, cu atât mai mult cu cât, la final, i-au aşteptat cadouri din partea gazdelor. Din păcate, însă, aceste pachete au fost unele de criză, cu o valoarea destul de mică. „Pachetele au o valoare de numai 10 lei şi conţin dulciuri, ciocolată sub mai multe forme şi biscuiţi”, a declarat Ramona Evulescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu-Jiu. Potrivit acesteia, nu mai puţin de 3300 de colindători vor trece pragul primăriei în această perioadă de iarnă, pentru a ura un an mai bun. Aceştia sunt primiţi de către angajaţi ai instituţiei sau chiar de către primar.

    Surprize pentru copiii din Centrul Maternal

    Nici copiii de la Centrul Maternal nu au fost uitaţi. Aceştia au fost colindaţi de doi elevi ai Liceului de Muzică şi Arte Plastice „Constantin Brăiloiu” din Târgu-Jiu care au fost însoţiţi de profesorul lor de istorie. Elevii nu au venit numai cu vestea Naşterii Domnului ci şi cu o grămadă de cadouri. „Nu sunt numai din partea noastră. Avem şi colegi care acum unt la şcoală şi care nu au putut veni”, a spus unul dintre elevi. Aceştia au discutat atât cu copiii din Centrul de zi cât şi cu mamele din Centrul Maternal despre situaţia socială în care se află şi despre faptul că numai credinţa în Dumnezeu îi poate face să meargă mai departe. Apropiatele sărbători au făcut ca momentul vizitei să fie unul nimerit. Pachetele cu cadouri pe care cei doi elevi le-au adus au fost din partea unui grup de zece adolescenţi care învaţă în respectiva unitate de învăţământ şi au conţinut fructe, dulciuri, jucării şi haine. O parte din ele au fost donate de către elevi, iar restul au fost cumpărate cu bani strânşi de aceştia. Bucuria pe care copiii cu probleme au simţit-o a fost, însă, o adevărată răsplată pentru donatori. Aceştia, la rândul lor, au fost invitaţi să asculte colindele cu care micuţii s-au pregătit să îşi aştepte toţi oaspeţii cu suflet mare care, în astfel de momente, îşi amintesc şi de ei.

    Condescu: „ANRE este un guvern paralel”

    0

    Liderul minerilor din Oltenia, Marin Condescu, susţine că Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, a aprobat preferenţial preţurile pentru vânzarea cotei de energie, favorizând alţi producători din România. Condescu este de părere că Termocentrala Mintia, de exemplu, face profit fără să fie nevoie să presteze vreo activitate. Preşedintele FNME crede că doar prin înfiinţarea Electra vor fi eliminaţi intermediarii şi „guvernul paralel”, cum a numit Condescu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    Potrivit liderului FNME, de cel puţin un an, complexurile energetice din Oltenia sunt exploatate cu „sprijinul” ANRE, care a stabilit preţuri diferenţiate pentru producerea energiei. ”În medie, complexurile din Oltenia produc un kW cu 1.7 lei iar ANRE impune un preţ de 1.6 lei, sub cel de producţie. La Mintia, acelaşi kW se vinde cu 2.4 lei, preţ stabilit tot de ANRE, care s-a transformat într-un guvern paralel. În acest fel, celor de la Mintia le convine să nu facă nimic şi să cumpere de la Rovinari sau Craiova cu 1.9 lei şi să-l dea mai departe cu 2.4, obţinând profit fără să facă nimic”, a precizat Condescu. Liderul minerilor nu a vrut să comenteze cine are interes în această situaţie spunând, ironic:” Traian Băsescu e de vină !” Mai mult decât atât, liderul ortacilor a acuzat şi politicienii care au aprobat privatizarea sistemului de furnizare a energiei electrice către populaţie. „La Rovinari se produce un kW cu 1.5 lei iar la 25 de kilometri depărtare se vinde cu aproape cinci lei. Ăsta este preţul pe care îl plăteşte populaţia pentru deciziile celor care au vândut companiile de furnizare a energiei electrice”, a conchis Condescu. Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii Biroului de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul ANRE nu au putut fi contactaţi telefonic pentru a-şi exprima punctul de vedere cu privire la afirmaţiile lui Marin Condescu.

    Descoperire cu valoare în podul unui gorjean

    1

    Savu Pânişoară, un cetăţean din satul Curtişoara, a descoperit din întâmplare, în podul casei, unde locuia de mai bine de zece ani, acte vechi de aproape 200 de ani. Acestea au o valoare culturală dar şi memorială inestimabilă, lucru atestat de specialiştii de la Muzeul Judeţean Gorj.

    Cetăţeanul gorjean, dorind să renoveze casa, moştenire de la străbunici, a dărâmat acoperişul, iar pe ruinele acestuia a găsit actele. „Le-am găsit pe o etajeră plină de praf. Nu ştiam nimic de ele. Eu m-am mutat cu soţia în această casă acum mai bine de zece ani, dar nu am avut niciodată curiozitatea să văd ce se află acolo. Am fost nevoit să renovez acoperişul şi astfel am dat de aceste acte”, a spus bărbatul. De precizat este faptul că imobilul aparţinea lui Gheorghe Ungureanu, originar din Curtişoara. Acesta a murit la vârsta de 80 de ani, lăsând moştenire casa, cu toate bunurile materiale, strănepotului Savu Pânişoară. Actele datează din anul 1861, iar printre acestea se regăsesc un act de cununie dar şi un act de vânzare, semnat şi ştampilat cu parafa Principatelor Unite Române. Actele sunt scrise în limba chirilică şi limba latină.

    Actele, donate Muzeului Judeţean „ Alexandru Ştefulescu”

    Cetăţeanul „norocos” nu a dorit să păstreze numai pentru el această bucurie. Astfel gorjeanul a mers la muzeu ieri dimineaţă, unde a făcut un act de donaţie pentru aceste acte, ca toţi gorjenii să aibă posibilitatea să le vadă şi să le poată studia. Directorul instituţiei, Dumitru Hortopan, s-a arătat foarte încântat de iniţiativa gorjeanului de a dona aceste acte foarte vechi. „Sunt foarte fericit că se face o astfel de donaţie. În Muzeu chiar aveam nevoie de un act de cununie de la 1860. Aveam numai un act de botez de la acea vreme”, a mărturisit Hortopan. Cât despre însemnătatea documentelor, acesta a precizat că „documentul privitor la actul de vânzare cumpărare dar şi acela de cununie, care aparţineau comunităţii respective, au valoare memorială pentru familie dar şi valoare istorică deosebită pentru muzeu. Actele datează din vremea domniei lui Cuza, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Sunt scrise în limba română cu caractere chirilice dar şi cu caractere latine”. Potrivit directorului instituţiei, actele vor fi expuse în cadrul unei expoziţii de ştampile şi parafe vechi, săptămâna aceasta.

    Sediu nou pentru medicii gorjeni

    0

    Colegiul Medicilor din Gorj precum şi Colegiul Medicilor Stomatologi din Gorj au, începând de ieri, un sediu numai al lor. Clădirea în care aceştia îşi vor desfăşura, de acum, activitatea, se află la Spitalul de la pasarelă şi a aparţinut secţiei de Oncologie.

    Potrivit preşedintei Colegiului Medicilor Gorj, Ana Băleanu, acest sediu reprezintă un vis împlinit. Clădirea, care se afla în patrimoniul Spitalului Judeţean, a fost reabilitată, lucrările începând în urmă cu câteva luni. Evaluarea finală nu a fost încă realizată. O parte din bani provin din sponsorizări iar restul din fonduri proprii. „Este un gând mai vechi de al nostru, al medicilor. Sperăm ca această clădire să ne reprezinte. Totul s-a făcut din sponsorizări şi fonduri proprii, în parteneriat cu Colegiul Medicilor Dentişti”, a declarat Băleanu. Clădirea se afla într-o stare destul de avansată de degradare, fiind acum reabilitată în totalitate. Are mai multe încăperi în care vor funcţiona sediile celor doua colegii, dar şi sediul sindicatului medicilor. La inaugurarea clădirii au fost prezente autorităţi locale şi judeţene, precum şi foarte mulţi medici.

    „Am făcut potecuţă la preşedintele Consiliului Judeţean”

    Reabilitarea şi aranjarea clădirii au fost făcute şi cu ajutorul autorităţilor, care s-au arătat destul de înţelegătoare. „Îi mulţumesc Anei Băleanu pentru insistenţă. Dacă la Ion Călinoiu a făcut potecuţă, la mine a pavat de-a dreptul. E foarte bine că Spitalul Judeţean este administrat de Consiliul Judeţean Gorj. Se va rezolva ceea ce se aşteaptă de atâţia ani – nevoia de spaţii şi dotări”, a declarat şi Florin Cârciumaru, primarul municipiului Târgu-Jiu, prezent la eveniment. Preşedintele Consiliului Judeţean a aderat şi el la ideea medicilor de a avea un sediu propriu. „Ce s-a întâmplat aici e o minune. Ideea de a avea un sediu era justificată. Potrivit chemării medicilor şi a harului lor, trebuia să aibă unde să se întâlnească. Este un sediu civilizat, modest dar atractiv”, a declarat Ion Călinoiu. Acesta s-a mai arătat mulţumit şi de faptul că sediul nou a fost inaugurat într-o clădire care era condamnată la distrugere şi care, oricum, se afla într-o stare destul de proastă, cu atât mai mult cu cât face parte din cel mai vechi spital din municipiu.

    „Un sediu reprezentativ”

    La eveniment a fost prezent şi Viorel Rădulescu, reprezentant al Colegiului Medicilor România. De loc din Olt, acesta s-a declarat oarecum invidios pe faptul că în judeţul său colegiul nu are un sediu. „Ce aţi realizat aici este extraordinar. Mă bucur că aţi găsit o cale comună. Este o mândrie că încă un colegiu are sediu şi pot să spun că sunt puţin gelos pentru că la mine în judeţ nu există un astfel de sediu”, a recunoscut Rădulescu. Acesta şi-a acordat sprijinul, în continuare, şi a mai spus că spaţiul pe care Colegiul Medicilor din Gorj l-a inaugurat este unul „deosebit şi reprezentativ pentru corpul medicilor”.

    In memoriam Dumitru Butulescu

    Fostul preşedinte al Colegiului Medicilor Gorj, regretatul Dumitru Butulescu, nu a fost uitat de către colegii şi colaboratorii săi şi nici de restul oamenilor care l-au cunoscut. Numele său a fost pe buzele tuturor celor prezenţi la eveniment. „Eu vreau să aduc aminte tuturor că un om deosebit are un merit pentru ce s-a întâmplat aici. Este vorba despre un medic reputat, Dumitru Butulescu. Fără el, tot ce s-a făcut aici nu ar fi putut fi realizat”, a spus Marcel Romanescu, subprefectul judeţului Gorj. Dumitru Butulescu a fost şeful secţiei de Pediatrie din cadrul Spitalului Judeţean Gorj dar şi preşedintele Colegiului Medicilor din judeţ. Acesta a decedat în decembrie 2010, la Spitalul Fundeni din Bucureşti, de cancer ganglionar.

    Debut ratat

    0

    Ce frumos mai începuse să ningă pe ulicioară!
    Copiii din micul sat ieşeau bucuroşi, afară.

    Au lăsat cărţi şi caiete, creioanele, pe măsuţe,
    Îmbrăcându-se mai gros şi cătând la săniuţe.

    Bucuroşi, nevoie mare, aşteptau stratul să crească,
    Când deodată un bătrân începu să dojenească:

    -Fi a dracu de zăpadă, iară venişi peste noi,
    N-avem lemne, n-avem multe, n-avem nutreţ pentru oi…

    Du-te peste mări şi ţări, du-te, ţine-ţi drum întins,
    Şi rămâi acolo-n veci, unde-a nins şi nu s-a prins!

    Parcă ascultând de moş, fulgii jucăuşi pieriră,
    Din văzduhul dubios, nişte raze se iviră!

    Gata, se sfârşi ninsoarea! Ochişorii-nlăcrimaţi,
    Căutau cu lăcomie, creste ninse din Carpaţi…

    Dezamăgiţi, se-ndreptară spre odăi, spre aşternut,
    Când bătrânul ce-njurase, fluiera, satisfăcut…

    error: Content is protected !!